România mereu pe dos: decalajele dintre regiuni se adâncesc, în loc să se atenueze
0Diferenţa dintre nivelul de trai din România şi cel din alte state din Uniunea Europeană s-a redus după aderare, însă în interiorul ţării situaţia este inversă: disparităţile dintre regiuni s-au amplificat, în loc să se atenueze.
Deşi nivelul de trai din România a avansat semnificativ după aderarea la Uniune, înăuntrul ţării prăpastia s-a adâncit. Capitala a ajuns să aibă un nivel de trai ca în Vest, dar alte regiuni din ţară sunt în continuare cele mai sărace din UE.
După aderare, România a înregistrat a treia cea mai mare reducere de decalaj a nivelului de trai faţă de media din UE, cu 18,8 puncte procentuale (conform produs intern brut/locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard, ajustat cu nivelul preţurilor naţionale). Pentru comparaţie, în perioada de pre‐aderare (2000‐2006) decalajul s‐a redus cu doar 12,8 puncte procentuale.
În schimb, decalajele economice între judeţele României s-au accentuat în perioada 2000 - 2014, o tendinţă contrarie faţă de ceea ce se întâmplă la nivel european, unde diferenţele dintre regiunile din Europa Centrală şi de Est (ECE) s-au redus, reiese dintr-un document al Consiliului de Programare Economică, instituţie din cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP).
Astfel, patru regiuni din România se regăseau pe ultimele 20 de locuri în ceea ce priveşte convergenţa faţă de media nivelului de trai din UE, fiind printre cele mai sărace zone din Uniune. Este vorba de regiunea Nord-Est, aflată pe locul 5 din coada UE, regiunea Sud-Vest Oltenia, regiunea Sud-Muntenia şi regiunea Nord-Vest.
Decalaje mai mari între regiunile ţării
Potrivit Consiliului de Programare Economică (CPE), între judeţele României a avut loc un proces de accentuare a decalajelor economice în perioada 2000 - 2014. În schimb, între regiunile din zona ECE, decalajele economice s-au redus în perioada 2000 - 2015. Aceste evoluţii pot fi explicate prin convergenţa celor mai performante regiuni ale României la media Europei Centrale şi de Est, menţionează sursa citată. Convergenţa regională este un proces lent, mai precizează CPE, ceea ce înseamnă că decalajele dintre regiuni sunt greu de atenuat şi ele durează.
Indicele disparităţii regionale în România din 2015 arată că în Bucureşti nivelul de trai se situa la 238,8% din media naţională, ceea ce înseamnă că bucureştenii trăiesc de 2,3 ori mai bine decât un român mediu. Regiunea Vest are un indice de 100%, ceea ce înseamnă că nivelul de trai este mediu. În schimb, în toate celelalte regiuni ale ţării, nivelul de trai este sub medie. În regiunea Centru el este de 91,5%, în Sud-Est de 88,5%, în Nord-Vest de 87,3%, iar în Sud Muntenia de 83%. Regiunile Sud-Vest şi Nord-Est sunt cele mai sărace, nivelul de trai fiind la 70,3%, respectiv 60% din media naţională.
În ceea ce priveşte judeţele, cele mai mari disparităţi faţă de media naţională erau întâlnite, în 2015, în Vaslui, Botoşani şi Teleorman, urmate de Mehedinţi, Neamţ, Suceava şi Călăraşi. La polul opus se aflau Bucureştiul, Constanţa, Cluj şi Timiş, urmate de Prahova, Ilfov, Braşov şi Sibiu.
Este vital ca România să ţină aproape de Uniunea Europeană, să creeze un climat propice pentru investiţii străine Bogdan Glăvan profesor universitar
Bucureştiul, o altă ţară
Potrivit datelor publicate de Eurostat, nivelul de trai din regiunea Bucureşti-Ilfov a fost în 2016 de 139% din media UE. Astfel, zona Capitalei a devansat în termeni comparabili zone metropolitane europene precum Madrid (125%), Berlin (118%), Roma (110%) sau Lisabona (102%), scrie cursdeguvernare.ro.
Astfel, Bucureştiul a ajuns o altă ţară. Asta pentru că aici se concentrează 60% din investiţiile străine şi deoarece aici a venit capitalul, care a dus astfel la mărirea salariilor reale, consideră profesorul universitar Bogdan Glăvan. Potrivit lui, în 2015 Bucureştiul avea 38 de miliarde de euro stoc de investiţii străine directe, faţă de 1,6 miliarde de euro cât avea regiunea Nord-Est. În plus, în Bucureşti funcţionează administraţia publică centrală, cea mai bine plătită.
„Este clar ca bună ziua că doar acumularea de capital poate să împingă în sus regiunile sărace. Este vital ca România să ţină aproape de UE, să creeze un climat propice pentru investiţii străine şi pentru oricine vrea să investească. Asta înseamnă libertate economică, predictibilitate, administraţie prietenoasă, nu coruptă”, consideră Glăvan.