România, incapabilă să înghită fondurile europene

Conform unui ansamblu de studii coordonate de Institutul European, cu mai puţin de un an înainte de aderare, România are o capacitate insuficientă de a absorbi fondurile structurale care vor veni

Conform unui ansamblu de studii coordonate de Institutul European, cu mai puţin de un an înainte de aderare, România are o capacitate insuficientă de a absorbi fondurile structurale care vor veni după integrare.
Pe o scală de la A - "capacitate puternică şi sistem pregătit" - la D - "nu există o bază pentru absorbţia fondurilor structurale", România a fost plasată de specialiştii români în categoria C - "capacitate încă nu suficientă". Conform lui Gheorghe Oprescu, profesor universitar şi colaborator la Centrul Român de Politici Economice, coordonatorul studiului, România e trecută la limită în categoria C, iar o analiză comparativă cu celelalte state noi membre, cu un an înainte de propria lor aderare, ne este puternic defavorabilă.
Pe lângă dezechilibele macroeconomice de tip nou pe care România va trebui să le gestioneze - presiuni inflaţioniste, creşterea deficitului de cont curent -, se pune problema unei capacităţi financiare de absorbţie - necesitatea fondurilor pentru cofinanţare -, dar şi de o capacitate administrativă de absorbţie, cea care, de fapt, a făcut obiectul studiului. Evaluarea a arătat că nu există o distincţie clară între ministere şi activitatea acestor instituţii, că oamenii bine pregătiţi sunt puţini, prost plătiţi şi pleacă în mediul privat, iar cea mai proastă situaţie e la nivelul construcţiei de regulamente, ghiduri şi proceduri, unde ne aflăm în D. Studiul "s-a dat anonim", în sensul că autorităţile nu au colaborat decât cu condiţia nenominalizării Autorităţilor de Management mai performante sau mai puţin. "Lucrurile sunt lăsate la latitudinea fiecărui minister, care îşi vede şi de activitatea curentă, iar greul cade pe unu-doi oameni care n-au nici un sprijin; politicienii ar trebui să se implice şi să înveţe despre ce va fi vorba", ne-a declarat profesorul Oprescu. Pentru perioada 2007-2009, valoarea fondurilor structurale de care va putea beneficia România se ridică la peste 6 miliarde de euro. Banii vor fi alocaţi în domeniul competitivităţii, resurselor umane, dezvoltării regionale, transporturilor, mediului, asistenţei tehnice şi administraţiei publice. Cheltuirea fondurilor structurale necesită o capacitate de prefinanţare consistentă, deoarece cheltuielile se fac din fondurile proprii, iar ulterior facturile eligibile se decontează la Bruxelles. Onno Simons, adjunct al şefului Delegaţiei Comisiei Europene la Bucureşti, prezent la lansarea studiilor de impact asupra integrării realizate de Institutul European, a declarat că, deşi nu ştie dacă aderarea României se va face în 2007 sau în 2008, autorităţile române trebuie să aducă rezultatele studiilor la nivelul fiecărui cetăţean, şi nu să le pună "într-un sertar, alături de alte documente importante care nu au fost niciodată făcute publice în România". Ministrul integrării europene, Anca Boagiu, a anunţat că studiile de impact vor fi dezbătute în prima jumătate a anului, scopul lor fiind "de a fundamenta proiectele şi de coborî mesajul integrării la nivelul fiecărui cetăţean".