România exportă mai mult în ţările din vestul Europei decât în cele din est

Cea mai mare parte a exporturilor româneşti se îndreaptă către ţările din Vestul Europei, Franţa, Germania, Italia şi Regatul Unit absorbind 57% din bunurile şi serviciile către Uniunea Europeană şi 44% din totalul exporturilor (adică aproximativ 37,2 miliarde de euro pe parcursul anului 2018), rezultând totodată un excedent comercial de 3,8 miliarde de euro în raport cu aceste ţări.

Potrivit studiului privind comerţul exterior al României şi barierele existente pe pieţele europene pentru exportatorii români, realizat de Consiliul Concurenţei, România exportă mult mai puţin în ţările din Estul Europei, mai apropiate din punct de vedere structural şi geografic, precum Ungaria (deficit de 2,6 miliarde de euro), Polonia (-2,3 miliarde euro), Slovacia (-658 milioane de euro), Republica Cehă (-398 milioane euro).

Analiza derulată de Autoritatea de concurenţă arată faptul că în anul 2018, serviciile de transport au generat exporturi de aproximativ 6,15 miliarde de euro, adică o treime din totalul exporturilor de servicii din România şi echivalentul a 46% din excedentul total al comerţului exterior cu servicii.

Serviciile de transport, alături de cele adresate afacerilor (B2B), serviciile de prelucrare a mărfurilor, respectiv serviciile IT&C generează cele mai mari exporturi din România, fiind printre sectoarele economice ce contribuie la echilibrarea balanţei comerciale a României, alături de exporturile de bunuri din industria auto.

Conform datelor, România a exportat în anul 2018 autoturisme şi componente auto (piese sau anvelope) în valoare totală de 32,1 miliarde de euro (47,4% din totalul exporturilor de bunuri din România).

La nivel agregat, România a înregistrat un deficit comercial pe latura comerţului cu bunuri (FOB/CIF) de 15,1 miliarde de euro în 2018, şi un excedent comercial pe latura comerţului cu servicii de 8 miliarde de euro, conform datelor Băncii Naţionale a României şi Eurostat.

Analiza derulată de Autoritatea de Concurenţă mai indică faptul că ţările Uniunii Europene sunt mult mai accesibile pentru companiile româneşti comparativ cu ţările extra comunitare. Astfel, studiul Consiliului Concurenţei arată că reglementările naţionale ale statelor membre sunt printre cele mai echitabile şi mai deschise investiţiilor străine la nivel global. Acest fapt se datorează în special principiilor pieţei unice, ce garantează libertatea de circulaţie a persoanelor, bunurilor şi mărfurilor în spaţiul european. În acest context, România se situează pe primele locuri în ceea ce priveşte deschiderea faţă de investiţiile străine şi nediscriminarea cadrului de reglementare faţă de agenţii economici străini.

În acelaşi timp, Autoritatea de Concurenţă a constatat că interpretările naţionale ale unor regulamente europene referitoare la accesul la profesie, la accesul la piaţa de transport rutier de marfă, la abordările naţionale privind salariul minim aplicabil în sectorul transporturilor, dar şi la perspectiva adoptării de către Parlamentul European a unei serii măsuri din Pachetul Mobilitate 1, ar avantaja transportatorii din statele dezvoltate în defavoarea celor din estul Europei, îngreunându-le celor din urmă activitatea pe anumite pieţe.

Pentru estimarea barierelor comerciale cu care se confruntă exportatorii români pe pieţele europene a fost utilizat indicatorul Foreign Direct Investment Restrictiveness Index, elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Indicatorul arată uşurinţa cu care agenţii economici îşi pot desfăşura activitatea pe o anumită piaţă europeană, precum şi eventualele reglementări discriminatorii în raport cu agenţii economici din statul respectiv.

În prima etapă, analiza Autorităţii de Concurenţă s-a axat în special pe domeniul transporturilor, sector deosebit de important în comerţul exterior al României, Autoritatea de Concurenţă având discuţii cu Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR).

Ulterior, Consiliul Concurenţei s-a consultat şi cu reprezentanţii unor companii relevante pe pieţele externe, din domeniul telecom, IT, servicii de curierat şi alte domenii în care România deţine avantaje comparative pe Piaţa Unică, urmând ca în perioada următoare studiul să fie completat cu informaţiile şi observaţiile transmise de aceştia.

Această analiză reprezintă un proiect pilot, în contextul în care Consiliului Concurenţei i-au fost atribuite noi competenţe prin înfiinţarea unei unităţi specializate care să identifice posibile bariere care pot afecta libera concurenţă, prin restrângerea sau împiedicarea accesului companiilor pe piaţa naţională sau a firmelor româneşti pe piaţa unică europeană.