România cade în topul ţărilor cu cel mai ieftin internet
0România nu se mai regăseşte în topul ţărilor cu cel mai ieftin internet, după o serie de scumpiri considerabile în ultimul an, arată un clasament actualizat realizat de Cable.co.uk.
România a picat 6 poziţii în topul ţărilor cu cel mai ieftin internet, pe locul 10, cu un preţ mediu lunar de 10,59 dolari (42,50 lei) pentru un pachet de servicii de internet fix în bandă largă. Costul mediu cu abonamentul lunar de internet a crescut cu 24% în România, de la 8,15 dolari (35 lei) la finele anului 2019. Cel mai ieftin abonament de internet în România costă 6,48 dolari (26 lei), iar cel mai scump 22,46 dolari (90 lei).
Cel mai ieftin internet se găseşte în Ucraina, care are un cost mediu al abonamentului lunar de 6,41 dolari. Aceasta este urmată de Siria (6,69 dolari) şi Rusia (7,50 dolari).
Spre comparaţie, cel mai scump internet se găseşte în Eritrea, cu un preţ mediu de peste 2.666 dolari/lună, urmată de Republica Mauritania (712,46 dolari) şi Comore (414,01 dolari).
Republica Moldova în schimb se află acum pe locul 8 în clasament, după ce a urcat patru poziţii în ultimul an, cu un preţ mediu lunar de 9,95 dolari (172,75 lei moldoveneşti).
„În regiunea Europei de Est, au fost măsurate în total 13 ţări. Toate se află în jumătatea superioară a topului, regiunea în ansamblu având o evoluţie extrem de bună, în linii mari. România (10,59 USD), Bulgaria (12,69 USD) şi Ungaria (15,45 USD) sunt cele mai ieftine din regiune, în timp ce Albania (28,99 USD), Macedonia de Nord (29,79 USD) şi Slovenia (36,41 USD) sunt cele mai scumpe”, arată autorii studiului.
În Europa de Vest, Franţa deţine cel mai ieftin internet, cu un cost mediu de 32,16 de dolari pe lună, urmată de Italia (32,73 dolari), Portugalia (33,31 de dolari) şi marea Britanie, cu un cost de 34,78 de dolari.
La nivel mondial, preţurile medii au urcat cu aproape 6% în ultimele 12 luni, de la 46,13 dolari la 48,85 dolari, contrar tendinţei din ultimii ani. În acelaşi timp, viteza conexiunilor a continuat să crească, în contextul în care tot mai multe ţări investesc în infrastructura de internet.
„Pentru prima dată de la efectuarea acestor măsurători anuale, costul mediu al unui pachet de bandă largă la nivel global nu a scăzut. Cu toate acestea, dacă acest lucru este legat sau nu de pandemie şi alte evenimente destabilizatoare la nivel mondial, este o chestiune ce va fi analizată într-un studiu ulterior. De asemenea, am observat un număr substanţial de ţări care îşi modernizează infrastructura în ultimele 12 luni, vitezele de 1 Gbps devenind din ce în ce mai frecvente. La fel ca în anii precedenţi, totuşi, ţările cu infrastructură de bandă largă lentă, neuniformă, care furnizează servicii doar pentru o fracţiune din populaţie, tind să fie cele mai scumpe, iar creşterea lor în ceea ce priveşte viteza disponibilă, fie lentă, fie inexistentă”, spune Dan Howdel analist la cable.co.uk.