România, avertizată de Comisia Europeană cu privire la deteriorarea masivă a finanţelor publice în 2020

România a fost avertizată miercuri de Comisia Europeană cu privire la deteriorarea masivă a finanţelor publice în 2020, se arată în pachetul de toamnă pentru politica de toamnă.

Având în vedere prognozele Comisiei Europene, precum şi recentele evoluţii macroeconomice şi bugetare, România nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru a putea să se asigure că deficitul excesiv identificat este corectat în viitorul apropiat, se arată într-o comunicare privind situaţia fiscală din România prezentată miercuri de CE în cadrul pachetului de toamnă pentru politica economică.

Comisia reaminteşte că, începând din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv, ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. De asemenea, în prognozele sale de toamnă, Comisia estimează că deficitul României va trece de 10% din PIB în 2020 şi va continua să crească în anii următori.

Executivul comunitar subliniază că deteriorarea perspectivelor economice şi introducerea măsurilor de urgenţă destinate combaterii pandemiei şi consecinţelor sale economice şi sociale explică doar parţial preconizata creştere a deficitului.

„Elemente importante ale situaţiei fiscale care erau deja prezente înainte de izbucnirea pandemiei în 2020 nu au fost modificate. Acestea includ creşteri semnificative ale pensiilor, care nu sunt finanţate, majorarea alocaţiilor pentru copii, reducerea taxelor indirecte şi diminuarea contribuţiilor sociale pentru unele categorii de angajaţi”, subliniază Comisia Europeană.

Executivul comunitar precizează că încercările Guvernului de a limita impactul unora din aceste măsuri au fost respinse de Parlament, iar rezultatul este incert. Cu toate acestea, chiar dacă propunerile vizând moderarea creşterii pensiilor şi a alocaţiilor pentru copii ar fi adoptate în cele din urmă, perspectivele fiscale ar rămâne foarte nefavorabile.

„În consecinţă, autorităţile vor trebui să analizeze noi acţiuni structurale substanţiale, atât pe partea de venituri, cât şi pe partea de cheltuieli, pentru a pune deficitul pe o traiectorie descendentă şi a împiedica o creştere abruptă a raportului datorie-PIB”, susţine CE.

Comisia va reexamina situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021.

Comisia că nu va propune măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv

Cu toate acestea, având în vedere gradul ridicat de incertitudine care persistă, în contextul pandemiei de coronavirus, Comisia consideră că, în acest moment, nu trebuie luată nicio decizie cu privire la aplicarea unor măsuri suplimentare în cadrul procedurii de deficit excesiv al României.

„Această incertitudine excepţională, inclusiv pentru elaborarea unei traiectorii credibile a politicii fiscale, nu permite la acest moment Comisiei să formuleze o recomandare Consiliului conform articolului 126(7)”, se arată în documentul menţionat.

Într-o scrisoare trimisă de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni, ministrului Finanţelor Publice, Florin Cîţu, la data de 19 septembrie 2010, Comisia a scos în evidenţă nivelul ridicat de incertitudine cu privire la evoluţia pandemiei de COVID-19 şi a consecinţelor sale socio-economice.

„În consecinţă, Comisia a ajuns la concluzia că clauza derogatorie generală (de la procedura de deficit excesiv) ar trebui să rămână activă în 2021”, precizează executivul comunitar.

Însă, CE subliniază că va reexamina situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021 şi va lua măsurile necesare în cadrul procedurii de deficit excesiv, dacă va considera oportun.

Clauza derogatorie generală nu suspendă procedurile Pactului de stabilitate şi de creştere. Ea va permite Comisiei şi Consiliului să ia măsurile necesare de coordonare a politicilor în cadrul pactului, abătându-se însă de la cerinţele bugetare care s-ar aplica în mod normal.

Ministrul Finanţelor Publice a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, că deficitul bugetar va urca la 9,1% din Produsul Intern Brut la rectificarea bugetară care va fi adoptată în perioada următoare.