România atacă monopolul gazului rusesc în Republica Moldova

Gazoductul Iaşi-Ungheni, ale cărui lucrări sunt programate să demareze începând de marţi, marchează atât expansiunea energetică a României în regiune, cât şi „eliberarea“ Republicii Moldova de sub dominaţia companiei de stat ruseşti Gazprom. Asta în condiţiile în care preţul de import din ţara noastră se va situa sub cel perceput de gigantul rus, dar peste nivelurile actuale pentru producţia internă din România, potrivit unei analize „Adevărul“.

Conducta va avea o lungime de 44 de kilometri, din care 33 de kilometri pe teritoriul României, o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi, şi are menirea să interconecteze sistemele naţionale de transport ale celor două ţări.

Se aşteaptă reacţia Rusiei

Statul vecin consumă în total 3-3,5 miliarde de metri cubi de gaze anual, în condiţiile în care România arde 14 miliarde. Problema este că Transnistria, care acontează doar 20% din teritoriul moldovean, consumă cantităţi disproporţionate, cifrate între 2 şi 2,5 miliarde de metri cubi. Asta înseamnă că 80% din teritoriu, controlat de Chişinău, consumă doar o treime din gazul importat, ceea ce a făcut autorităţile de peste Prut vulnerabile la influenţa Rusiei. Astfel, conducta poate furniza o cantitate mai mare decât consumul intern al Chişinăului.

Gazoductul este un semnal cu atât mai puternic, cu cât la demararea lucrărilor este aşteptat şi Gunther Oettinger, comisarul european pentru Energie, eveniment la care participă şi premierul Victor Ponta, alături de alţi oficiali români. Demararea lucrărilor în data de 27 august este simbolică, deoarece este exact ziua declarării independenţei Republicii Moldova faţă de URSS, în 1991.

Site-ul OilPrice.com scria în urmă cu o lună că este de aşteptat o reacţie a Gazprom, care să facă proiectul să dispară. Potrivit sursei citate, cea mai la îndemână situaţie ar fi ca Rusia să folosească Transnistria pentru a deraia proiectul, fără să lase, astfel, vreo urmă oficială a implicării sale.

Un prim efect al realizării gazoductului Iaşi-Ungheni ar fi benefic pentru producătorii autohtoni de gaze, respectiv Romgaz şi Petrom. Pe de altă parte, orice moleculă de gaz exportată de ţara noastră înseamnă că aceeaşi moleculă trebuie importată de România de la intermediarii Gazprom, ceea ce ar duce, indirect, la creşterea facturilor pentru populaţie. Acest lucru poate fi evitat prin eficientizarea consumului, la care se adaugă perspectiva deschiderii exploatărilor de gaze naturale din Marea Neagră, care vor fi operaţionale peste cinci ani.

Costurile realizării gazoductului Ungheni-Iaşi se ridică la 26,5 milioane de euro, din care 7 milioane de euro sunt contribuţia Uniunii Europene. Ucraina se aşteaptă, la rândul său, să semneze un acord pentru importul  de gaze naturale din România în luna octombrie.