România a trimis Planul Naţional Strategic. În baza acestuia vor fi alocate fondurile europene pentru agricultură în perioada 2023-2027

Ministerul Agriculturii a transmis, marţi, că în urma finalizării procesului de transparenţă decizională, Planul Naţional Strategic a fost încărcat în sistemul electronic al Comisiei Europene, împreună cu toate documentele aferente.

Potrivit sursei citate, în perioada următoare, Comisia Europeană va evalua documentul şi va putea adresa observaţii în termen de trei luni de la data transmiterii.

Ministrul Adrian Chesnoiu a coordonat reuniunile constituite pentru elaborarea PNS, care s-au desfăşurat pe parcursul ultimelor două luni. 

Liniile directoare ale Planului Naţional Strategic au fost stabilite în urma consultărilor extinse cu fermierii şi cu reprezentanţii organizaţiilor din domeniul industriei alimentare, ai agriculturii şi dezvoltării rurale.

„Planul Naţional Strategic, aşa cum a rezultat în urma dialogului transparent şi constructiv pe care l-am avut cu reprezentanţii tuturor sectoarelor, a fost transmis Comisiei Europene în termenul pe care ni l-am asumat la finalul anului trecut, cu ocazia Consiliului AgriFish. Am transmis spre Bruxelles un document complex, care alături de toate programele de sprijin pe care le finanţăm din bugetul naţional, contribuie la dezvoltarea agriculturii româneşti. Îi asigur pe toţi fermierii că vom depune toate eforturile ca acest Plan Naţional Strategic să aducă stabilitatea şi predictibilitatea de care agricultorii români au nevoie pentru a păstra un nivel ridicat al producţiei şi pentru a rămâne competitivi pe o piaţă în continuă evoluţie.”, a declarat ministrul Agriculturii.

În baza acestui Plan, vor fi alocate României fondurile europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală pentru perioada 2023-2027. Acesta trebuia depus la CE de toate statele membre până la 31 decembrie 2021, însă nouă state, printre care şi România, nu au făcut acest lucru până la acel termen.

Principalele aspecte ale Planului Naţional Strategic vizează:

-  Legarea sprijinului pe suprafaţa de efectivul de animale. Astfel, în cazul pajiştilor permanente utilizate pe parcelele agricole situate la altitudini medii de peste 1600 metri, menţinute în mod natural într-o stare adecvată pentru păşunat, activitatea agricolă minimă constă în păşunat, cu asigurarea unei încărcături minime de 0,3 UVM/ha, în perioada de păşunat, cuprinsă între 01 mai şi 30 septembrie a anului de cerere, cu animalele înregistrate în BND pe care fermierul le deţine sau ale membrilor asociaţiilor;

- Plata pentru înverzire din actuala perioadă de programare va fi înlocuită în perioada 2013-2027 de ECOSCHEME, acestea având rolul de a contribui la atingerea nivelului ridicat de ambiţie în materie de mediu al PAC. Prin PNS au fost stabilite 5 ecoscheme, dintre care 3 vizează practici prietenoase cu mediul în gospodăria tradiţională, diversificarea şi rotaţia culturilor în fermele cu suprafeţe mai mari de 5 ha, precum şi înierbarea intervalelor dintre rânduri în plantaţiile pomicole, viticole, pepiniere şi hameişti. Acestea contribuie la conservarea şi sporirea biodiversităţii plantaţiilor şi a mediului înconjurător, precum şi la protecţia şi reconstrucţia habitatelor;

- Sprijin pentru gospodăriile tradiţionale, cu suprafeţe de până la 10 ha teren arabil, pentru care beneficiarii se angajează să asigure cultivarea suprafeţelor cu cel puţin 10% plante proteaginoase (soia, fasole, mazăre, etc.), să asigure un efectiv mediu anual de animale din speciile: ovine, caprine, bovine, bubaline, suine, ecvidee de minim 0,5 UVM/ha si să realizeze o rotaţie a culturilor;

- Sprijinirea sectorului zootehnic prin acordarea unor ecoscheme privind bunăstarea vacilor de lapte si tineretului bovin;

- Sprijinirea procesării si condiţionării prin includerea formelor asociative alături de IMM-uri şi întreprinderi mari în categoria beneficiarilor eligibili, având în vedere nevoia stringentă de integrare a producţiei autohtone în unităţile din industria alimentară. Valoarea acestor proiecte poate ajunge până la 15 milioane de euro în cazul investiţiilor noi şi 3 milioane pentru modernizarea unităţilor existente;

- Crearea unui instrument de gestionare a riscurilor privind despăgubirea fermierilor afectaţi de pierderi ale producţiei agricole, din pilonul 1 şi din pilonul 2;

- Includerea unei măsuri destinată sectorului forestier, pentru achiziţionarea de echipamente/utilaje pentru lucrările specifice;

- Includerea în schema de ajutor de stat a investiţiilor care contribuie la reducerea emisiilor de GES dar şi a proiectelor pentru utilizarea energiei din valorificarea biomasei;

- Sprijinul pentru tinerii fermieri. Este prevăzută cerinţa ca prin implementarea proiectului să obţină o dimensiune economică de minim 8000 SO, iar sectoarele vizate sunt: zootehnic, producţia de legume, producţia de fructe. Valoarea maximă a proiectului poate fi de 70.000 euro;

- A fost introdusă o intervenţie alocată infrastructurii rutiere- drumuri comunale, alături de cea privind infrastructura agricolă- drumuri agricole.