România 1918-2014: 10 date ce au schimbat deplin societatea
0România se află departe de creşterea economică de care a beneficiat înainte de criza financiară din 2008 şi se "zbate" în prezent să iasă dintr-o recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică. Concret, economia românească a scăzut în trimestrul 2 cu 1% faţă de trimestrul I din 2014, potrivit datelor Eurostat, aceasta fiind cea mai mare scădere economică dintre toate statele membre UE.
În decembrie 1989, mulţi români au crezut că, în scurt timp după ce vom trece la o economie de piaţă funcţională, vor începe să trăiască la fel de bine precum în Vest. Atat de incoerent a fost însă managementul tranziţiei, încât, o mare perioadă de timp după Revoluţia din 1989 am căzut în capcana strategiilor politice caracterizate prin improvizaţie.
Se împlinesc, de asemenea, astăzi, pe 1 decembrie, aproape 100 de ani (96, mai precis) de la Adunarea de la Alba Iulia şi unirea provinciilor Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş şi Satmar cu Regatul României. Cu această ocazie, wall-street.ro a trecut în revistă 10 evenimente economice care au transformat profund societatea românească de atunci şi până în prezent.
Marea Criză Economică 1929-1933
Marea Criză a debutat la 29 octombrie 1929 prin crahul bursier de la New York. La scurtă vreme a afectat cea mai mare parte a Europei. În România, criza s-a făcut simţită prin scăderea masivă a preţurilor în special la produsele agricole al căror preţ a ajuns, în anul 1931, la jumătate faţă de nivelul anului 1929. Criza a lovit şi instituţiile de credit care, afectate de lipsa de încredere a clienţilor, s-au confruntat cu retragerile capitalurilor străine şi a depunerilor interne.
Drept consecinţă, au apărut falimente răsunătoare, cum sunt cele declarate de Banca Generală a Ţării Româneşti, Banca Marmorosch, Blank & Co. sau Banca Berkovitz. În această perioadă, nivelul de trai a scăzut drastic. În anul 1933, indicele general al salariilor nominale reprezenta 63% din cel al anului 1929. O situaţie extrem de grea era cea a salariaţilor publici, ale căror salarii au fost supuse unor reduceri succesive (10-23% în 1930, 15% în 1932, 10% în Bucureşti în 1933-1934), cunoscute sub numele de „curbe de sacrificiu“.
Salariile reale au scăzut, totuşi, într-un ritm inferior celor nominale, ceea ce nu a împiedicat populaţia să resimtă şocul scumpirilor. Devalorizarea leului a fost mascată prin micşorarea preţurilor, dar aceasta nu a putut împiedica deprecierea cursului monedei româneşti. Criza economică a compromis stabilizarea monetară din 1929; prin instituirea monopolului BNR asupra comerţului cu valute şi impunerea unui curs oficial al leului faţă de acestea în 1932.
Citeşte pe wall-street.ro continuarea articolului