Analiză Rețeta ieșirii din criză după avertismentul lui Isărescu: fonduri europene, autostrăzi și digitalizarea ANAF în fața „inflației Ormuz”

România se apropie de o limită a modelului economic bazat pe consum finanțat prin deficite, avertizează analistul Adrian Negrescu, care susține că soluția pentru stabilitate vine din investiții masive în infrastructură, absorbția fondurilor europene, digitalizarea administrației fiscale și reducerea risipei bugetare. Afirmația analistului survine celei a guvernatorului BNR Mugur Isărescu, potrivit căruia economia are nevoie de un model de creștere bazat mai mult pe investiții decât pe consum, într-un context în care inflația, deficitele și presiunile externe obligă la ajustări dureroase, dar necesare.

„Mesajul lui Mugur Isărescu pune pe masă o realitate matematică inedită și extrem de dură. O economie națională nu își poate finanța la nesfârșit consumul intern prin datorii externe și deficite bugetare uriașe, fără a genera o inflație care să devoreze veniturile cetățenilor.

Soluția concretă este redirecționarea urgentă a cheltuielilor publice către marile proiecte de infrastructură de transport și energie. O autostradă nouă nu generează inflație, ci conectează o fabrică locală la o piață de desfacere mai largă, scăzând costurile de transport și stimulând afacerile reale”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”.

Potrivit acestuia, salvarea vine exclusiv din absorbția totală și rapidă a fondurilor europene și a banilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. „Aceste miliarde reprezintă o sursă de finanțare complet non-inflaționistă. Banii europeni introduc valută proaspătă în țară, stabilizează cursul de schimb și finanțează dezvoltarea fără a crește dobânzile sau datoria publică națională la niveluri nesustenabile”, a adăugat Negrescu.

În paralel, precizează analistul, statul trebuie să își asume colectarea reală a taxelor.

„Implementarea totală, fără blocaje tehnice, a sistemelor digitale precum e-Factura, e-TVA și e-Transport, cuplate cu o analiză de risc bazată pe inteligență artificială, este obligatorie. ANAF trebuie să aducă economia subterană la suprafață pentru a echilibra bugetul.

Nu poți impune austeritate sau prudență mediului privat dacă aparatul de stat continuă să risipească resurse în mod nejustificat. Tăierea cheltuielilor neesențiale ale instituțiilor publice, de la bunuri și servicii până la achiziții ineficiente, trebuie însoțită de aplicarea unor criterii stricte de performanță în administrație. O birocrație redusă și complet digitalizată costă mult mai puțin și nu mai sufocă antreprenorii cu proceduri inutile”, a spus Negrescu.

Mai mult, guvernatorul BNR punctează corect efectul social profund negativ al politicilor anti-inflaționiste.

„Scăderea salariilor în termeni reali lovește cel mai dur în clasele vulnerabile. Răspunsul statului nu mai poate fi reprezentat de subvențiile generalizate, oferite la grămadă pentru toată lumea. De exemplu, plafonarea prețului la energie pentru absolut toți consumatorii a costat bugetul de stat miliarde de euro care puteau fi folosiți în alte sectoare. Banii publici ar trebui direcționați exclusiv și direct către cetățenii cu adevărat vulnerabili, printr-o protecție socială chirurgicală. Restul economiilor pot merge direct spre reducerea deficitului bugetar”, a declarat Negrescu pentru „Adevărul”.

Isărescu: Economia României intră într-o fază de încetinire vizibilă

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a conturat marți, la prezentarea raportului asupra inflației, o imagine a unei economii aflate sub presiunea simultană a șocurilor externe și a dezechilibrelor interne, în care inflația este puternic influențată de factori globali, în special de creșterea prețului petrolului pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, fenomen pe care îl descrie prin termenul de „inflație Ormuz”, cu efecte în lanț asupra energiei, alimentelor, îngrășămintelor și materiilor prime industriale.

Potrivit guvernatorului BNR, inflația de bază este în scădere, ceea ce indică o anumită stabilizare a prețurilor interne, însă această evoluție este generată de reducerea consumului, temperarea salariilor reale și încetinirea activității economice, ceea ce implică presiuni asupra nivelului de trai.

În ce privește economia României, guvernatorul BNR a afirmat că aceasta intră într-o fază de încetinire vizibilă, în care companiile își reduc costurile, piața muncii se relaxează, iar deviația PIB-ului devine puternic negativă, sugerând o contractare a activității economice, chiar dacă acest fenomen nu este descris explicit ca recesiune. În acest context, reducerea consumului populației contribuie la temperarea inflației, dar are efecte sociale negative prin diminuarea veniturilor reale și afectarea comerțului, ceea ce evidențiază un conflict între stabilitatea prețurilor și bunăstarea populației.

Pe de altă parte, Isărescu a subliniat necesitatea schimbării modelului economic, în condițiile în care consumul, deși dominant în PIB, nu mai poate susține creșterea pe termen lung, iar investițiile trebuie să devină principalul motor al dezvoltării, cu scopul de a asigura o creștere sustenabilă și neinflaționistă.