Restanţele la creditele în valută, peste cele în lei
0Sumele restante la creditele în euro, dolari şi franci elveţieni le-au depăşit în aprilie pe cele în lei, ajungând la 1,36 miliarde de euro. Dacă în anii anteriori românii se străduiau să nu aibă restanţe la creditele în valută, majoritatea cu garanţie imobiliară, acum, ei nu mai fac faţă ratelor.
Valoarea sumelor restante la împrumuturile contractate de populaţie şi firme a continuat să crească şi în luna aprilie, cu 6,5% faţă de luna precedentă, până la un nivel de 11,1 miliarde de lei (2,68 miliarde de euro), potrivit datelor Băncii Naţionale a României.
Mai citiţi şi:
Cum ar scoate oamenii de afaceri români ţara din criză
Astfel, ponderea sumelor restante în totalul portofoliilor de credite a urcat până la 5,51%, de la 3,89% la finele lui 2009. Factorii care au determinat marşul restenţelor sunt şomajul în creştere până la un vârf de 8,36% în aprilie, scăderea puterii de cumpărare, dar şi o uşoară depreciere a leului.
Faţă de începutul anului, sumele restante au înregistrat un avans de 42%, fiind determinat de creşterea accelerată a ratelor neachitate la împrumuturile în euro, dolari sau franci elveţieni.
Sumele în valută, greu de achitat
Dacă sumele restante pentru împrumuturile în monedă naţională au crescut cu 26,3% din decembrie 2009, până la 5,58 miliarde de lei (echivalentul a 1,33 miliarde de euro), cele în valută au sporit cu 65,5%. Astfel, nivelul acestora a ajuns până la echivalentul a 1,36 miliarde de euro şi este pentru prima dacă când îl depăşeşte pe cel înregistrat pentru creditele în lei.
Restanţele în valută s-au situat întotdeauna sub nivelul celor în lei pentru că o parte însemnată dintre ele sunt garantate au garanţie imobiliară, iar românii şi firmele nu riscau să-şi piardă proprietăţile. Acum, când condiţiile economice sunt tot mai dificile, mulţi dintre clienţii băncilor nu-şi mai pot plăti ratele la credite chiar dacă presupun o garanţie.
Bănăţenii, campioni la rete neplătite
Cei mai mari restanţieri, în funcţie de ponderea sumelor restante în total credite, sunt bănăţenii. Populaţia şi firmele din Regiunea Vest au cumulat până la finele lui aprilie restanţe în valoarea de 898,3 milioane de lei (217,65 milioane de euro), reprezentând 6,28% din totalul creditelor contractate. Bănăţenii sunt urmaţi de cei din Regiunea Nord-Vest (5,91% - 361,7 milioane de euro) şi Regiunea Nord-Est (5,79% - 267 milioane de euro). La polul opus se află locuitorii şi firmele din Sud-Vest, cu restanţe de 147,9 milioane de euro, reprezentând 4,63% din total.
Bugetarii aduc un nou val de restanţe
Bancherii se aşteaptă în următoarea perioadă la un nou val de restanţe, de această dată din partea clienţilor angajaţi la stat, după ce autorităţile au decis să reducă cu 25% salariile bugetarilor. Bancherii spun că decizia autorităţilor va avea impact asupra portofoliilor de credite, dar vor încerca să găsească soluţii aşa cum au făcut-o şi în cazul clienţilor angajaţi în sectorul privat.
Cei aproximativ 1,4 milioane de bugetari au datorii la bănci de 4,8 miliarde de euro, adică 20% din totalul împrumuturilor acordate de populaţiei.