Relaxarea monetară a BCE nu va amâna decizia de creştere a dobânzilor în România

În timp ce pieţele emergente erau lovite de undele transmise de noile stimulente monetare anunţate de Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, băncile centrale din Europa de Est nu intenţionează să-şi schimbe politicile pentru acest an, se arată într-o analiză efectuată de Bloomberg.

În timp ce pieţele emergente erau lovite de undele transmise de noile stimulente monetare anunţate de Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, băncile centrale din Europa de Est nu intenţionează să-şi schimbe politicile pentru acest an, se arată într-o analiză efectuată de Bloomberg.

Investitorii s-au grăbit să parieze pe o relaxare politicilor monetare de la Varşovia până la Budapesta după ce BCE a redus costul creditelor şi a extins programul de achiziţii de obligaţiuni. Însă s-au repliat rapid, după ce Draghi a spus că nu vede nevoia unor noi reduceri de dobândă în viitor, ceea ce ar fi decuplat activele din zona euro de cele din celalelte pieţe emergente.

Preşedintele BCE a risipit astfel îngrijorarea că activele poloneze, cehe, ungureşti sau româneşti – care oferă randamente mai mari decât cele din zona euro – vor atrage afluxuri importante de plasamente speculative, care să împingă şi mai jos rata inflaţiei, care oricum se află sub ţintele propuse.

Valutele estice nu s-au apreciat după anunţul BCE

În timp ce mulţi economişti prognozau mai de mult o relaxare monetară în toată Europa de Est, acum nu se mai mizează pe modificări de substanţă ale politicilor ce erau promovate încă dinainte de reuniunea BCE de vineri.

Banca centrală a Poloniei a fost prima care a efectuat vineri o prelungire a politici sale, lăsând nemodificată dobânda de intervenţie la minimul istoric de 1,5%.

Totuşi, asta nu înseamnă că toate băncile vor menţine politicile monetare în aceiaşi parametrii.

Banca Centrală a Ungariei, deşi a promis anul trecut că va menţine rata de referinţă neschimbată până în 2018, va efectua o nouă diminuare de la nivelul de 1,35% din prezent, a declarat viceguvernatorul Marton Nagy cu o zi înainte de anunţul lui Draghi. Guvernul de la Budapesta se teme că o aprciere a forintului va afecta competitivitatea pe pieţele externe.

Tranzacţiile făcute de investitori arată că sunt puţine motive pentru luarea de măsuri de protecţie pe pieţele emergente. În timp ce unele monede s-au apreciat, Europa emergentă a avut performanţe inferioare faţă de alte regiuni.

Forintul s-a depreciat cu 0,4% faţă de euro în ultimele două zile, leul şi coroana au fost stabile iar zlotul a urcat cu 0,3%. În schimb, rubla şi won-ul sud coreean, care se raportează în principal la dolar, au crescut cu peste 0,8% în aceeaşi perioadă.

Nu sunt motive de schimbare a politicilor monetare în Europa de Est

Consiliul de Politică Monetară din Polonia, care de săptămâna trecută are opt noi membri dintotalul de 10, se află într-o situaţie dificilă. Pe de o parte pentru a atinge ţinta de inflaţie ar trebui să mai taie din dobânda de referinţă, iar pe de altă parte stabilitatea financiară ar fi pusă în pericol de relaxarea peste măsură a politicii monetare.

La Praga, banca centrală intervine sistematic din luna iulie a anului trecut pentru preveni aprecierea cursului de schimb al coroanei la mai puţin de 27 de unităţi pentru un euro. Însă reacţia pieţei după anunţul BCE nu pare a indica necesitatea unor modificări majore a politcii monetare.

România, care are cea mai mare dobândă-cheie din regiune, de 1,75%, se află deja în „divergenţă“ cu BCE din cauza presiunilor inflaţioniste, a declarat pentru Bloomberg, Lucian Croitoru, consilier al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. De altfel, chiar guvernatorul BNR a spus că deflaţia se datorează reducerilor de taxe şi că înăsprirea politcii monetare va avea loc mai devreme decât se aştepta.

„În curând vom fi într-o situaţie asemănătoare cu cea a Fed în relaţie cu BCE, adică în curs de majorare a dobânzilor”, spune Croitoru. „Nu este o problemă majoră dacă nu ne sincronizăm cu BCE”, a adăugat el.