Reformele economice, din nou sub lupa FMI. Cum se prezintă România la „controlul“ finanţatorilor internaţionali

Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, sosită astăzi la Bucureşti, va analiza timp de două săptămâni modul în care au fost restructurate companiile de stat, stadiul privatizărilor şi situaţia finanţelor publice.

O nouă misiune a Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Reza Baqir, vizitează România în perioada 2-15 martie 2016, cu scopul de a analiza, împreună cu autorităţile de la Bucureşti, evoluţiile economice recente şi priorităţile reformelor economice.

În cadrul vizitei, membrii delegaţiei vor avea întâlniri cu înalţi demnitari ai statului, dar şi cu reprezentanţi ai sectorului privat, uniunilor sindicale, asociaţiilor de business, partidelor politice şi ai societăţii civile.

Pentru a anticipa în linii mari temele pe care le vor analiza finanţatorii internaţionali, este de ajuns să ne amintim principalele reforme negociate de-a lungul ultimilor ani cu autorităţile de la Bucureşti.

Între acestea se numără restructurarea companiilor de stat, stadiul privatizărilor, echilibrarea finanţelor publice, drenarea găurilor negre din buget sau optimizarea cheltuielilor publice.

Isărescu: „Ei n-au uitat ce s-a întâmplat în 2015“

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a afirmat, recent, că FMI nu a uitat ce s-a întâmplat în 2015.

„Nu cred că o să vină Fondul aici şi va spune: «Am uitat ce s-a întâmplat în 2015». Începe discuţia de la 2014-2015: «Ce n-aţi făcut? De ce n-aţi făcut? Hai să vedem care este situaţia»“, a explicat Mugur Isărescu la începutul lunii februarie, în conferinţa de prezentare a Raportului asupra inflaţiei.

„În România, când spui acorduri cu instituţiile financiare internaţionale, s-a obişnuit lumea să zici acord cu Fondul şi acord dintr-ăsta, condiţionat.
Alt tip de acord cu Fondul, un stand-by, este imposibil să mai fie realizat în acest an, din două motive: avem un deficit de balanţă de plăţi extrem de mic, sub 1%. Închipuiţi-vă, te duci la Fond şi îi spui «Domnule, am o problemă». «Ce problemă ai?» «Am o problemă externă, mi-e frică de criză». «Stai puţin, că ai 1%.
Dincolo ai o ţară cu 14% deficit de cont curent (Brazilia n.r.)», cum am avut noi în 2008. Al doilea lucru care face dificil un acord de acest tip este că precedentul s-a încheiat cum s-a încheiat“, a mai spus Isărescu.

Coşea: „Mesajul va fi unul de austeritate“

„Delegaţia FMI va constata că, în România, creşterea economică a fost într-adevăr spectaculoasă, dar nu a dus şi la creşterea potenţialului de finanţare. De aceea, majorările de salarii şi pensii se tot amână, iar promisiunile de creştere a consumului nu au o bază solidă. Astfel că mă aştept ca delegaţia să ne aducă un nou mesaj de austeritate“, a declarat pentru „Adevărul“ profesorul de economie Mircea Coşea.

El a trecut în revistă şi câteva posibile teme de discuţii ale oficialilor români cu cei de la FMI.

„Va fi, mai întâi, vechea problemă a companiilor cu capital de stat la care managementul n-a mai progresat, apoi, desigur, va fi proiectul legii dării în plată (care, după ultimele dezbateri, a alunecat pe o pantă populistă), dar şi o posibilă trecere la noi privatizări.
Din punctul meu de vedere ar trebui stopate aceste privatizări, pentru că s-a dovedit că şi statul le poate asigura un management curat, deci nu ar mai fi nevoie să «scăpăm» de ele.
O altă problemă de ultimă oră ar fi o posibilă întrebare privind acoperirea cheltuielilor generate de afluxul de refugiaţi.
Şi, în fine, oficialii ar mai trebui să aibă în atenţie şi cotaţiile petrolului, pentru că scăderea acestora poate duce la o reducere a investiţiilor în sectorul energetic“, ne-a spus Mircea Coşea.

La finalul misiunii FMI în România, concluziile vor fi prezentate într-o conferinţă de presă, precizează, într-un comunicat, finanţatorii internaţionali.