Războiul gazelor: Gazprom a redus şi mai mult livrările către România, acum cu 18%

Livrările de gaze ruseşti către România au scăzut miercuri cu 18% faţă de cantităţile normale, a declarat Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie, citat de Agerpres.ro.

„Reducerea anunţată astăzi (miercuri — n.r.) de Gazprom la Transgaz este de 18% în raport cu cantităţile nominalizate pe baza solicitărilor beneficiarilor din România. Cantităţile sunt de sub 0,2 milioane de metri cubi pe zi. Nu e niciun motiv de îngrijorare“, a spus Nicolescu.

Săptămâna trecută, Gazprom a redus livrările cu 13%, la o zi după ce Nicolescu s-a întânit cu ambasadorul rus la Bucureşti, Oleg Malginov. 

Producţia naţională ajunge la 31 de milioane de metri cubi pe zi, în condiţiile în care consumul este de circa 16 milioane de metri cubi pe zi.

În plus, în depozite se află peste 2,4 miliarde de metri cubi, faţă de 1,7 miliarde de metri cubi, cât era necesarul de stocare pentru această iarnă.

Anterior, Gazprom a redus livrările şi către Polonia, Slovacia şi Austria. Gigantul rus a oprit total din luna iunie orice livrare către Ucraina, în contextul disensiunilor privind preţul şi datoriile. Ulterior, Ucraina s-a alimentat din Polonia, Slovacia şi Ungaria printr-o procedură numită "flux invers", care presupune reorientarea gazelor către Ucraina prin conducte. Gazprom nu este de acord cu această procedură.

Uniunea Europeană investighează Gazprom într-un caz de abuz de poziţie dominantă în relaţia cu statele din blocul estic, dar şi pentru faptul că gazoductul South Stream încalcă legislaţia europeană privind separarea transportatorilor de producători. Printre acuzaţii se află şi interzicerea „fluxului invers“ şi reexportarea gazelor cumpărate, dar şi contractele „take or pay“, prin care cumpărătorul trebuie să plătească gazele contractate fie că le ia sau nu. Gazprom riscă o amendă de 10% din cifra de afaceri, astfel că pedeapsa maximă ar putea ajunge la 13,6 miliarde de dolari.

Europa este cea mai mare piaţă a Gazprom, către care a livrat peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut.

Gazprom nu se află sub sancţiuni şi are încă acces la finanţare pe pieţele europeană sau americană, spre deosebire de surata din domeniul petrolier, Rosneft. Însă grupurile energetice americane nu mai au voie să lucreze cu Gazprom, dar şi cu companiile Rosneft, Lukoil, Gazprom Neft şi Surgutneftegaz în proiecte de gaze sau petrol de şist, exploatări în Arctica sau orice alte perimetre marine de mare adâncime.

Mai puteţi citi: