Raport final cu privire la pana de curent din 8 ianuarie, care a afectat o bună parte din România. Care au fost cauzele

Asociaţia Operatorilor de Transport şi de Sistem din Europa (ENTSO-E) a făcut public, joi, 15 iulie 2021, raportul final referitor la evenimentul care a avut loc în reţeaua de transport continental – europeană în data de 8 ianuarie 2021.

Raportul a fost elaborat de către grupul de experţi constituit în conformitate cu metodologia ENTSO-E privind analiza incidentelor din reţeaua de transport, respectiv Incident Classification Scale Methodology, din care au făcut parte reprezentanţi ai ENTSO-E, ACER (Agenţia europeană pentru coordonarea autorităţilor de reglementare din domeniul energiei) şi ai unor autorităţi de reglementare naţionale.

Reamintim că în data de 8 ianuarie 2021, la ora 14:04 CET (15:04 ora României), pe fondul unui transfer foarte ridicat al energiei electrice dinspre partea de sud-est către cea de nord-vest a interconexiunii continental-europene, a avut loc o separare a acestei interconexiuni în două zone separate (zona de sud-est şi zona de nord-vest), funcţionând la frecvenţe diferite. Linia de separaţie a cuprins instalaţii din reţelele de transport ale Croaţiei, Serbiei, României şi din Bosnia şi Herţegovina.

Cum a fost provocată pana de curent

Incidentul a fost iniţiat ca urmare a declanşării prin protecţii a cuplei transversale din staţia electrica de 400 kV Ernestinovo din sistemul Croaţiei, declanşare care, pe fondul puterilor semnificative tranzitate prin elementele de reţea din zona de sud-est a interconexiunii a condus la supraîncărcarea şi declanşarea liniei de 400 kV Subotiça – Novi Sad din reţeaua Serbiei, generând apoi un fenomen de pierdere a stabilităţii statice şi dinamice în funcţionarea interconexiunii prin declanşarea în cascadă a mai multor echipamente din reţelele României, Croaţiei şi din cea a Bosniei şi Herţegovinei.

Fenomenul în cascadă generat prin redirecţionarea fluxurilor de putere ca urmare a declanşărilor din staţia Ernestinovo şi a liniei din reţeaua de transport a Serbiei a condus la numeroase declanşări prin protecţii a unor echipamente din reţeaua de transport din România, practic aceasta fiind cea mai afectată din acest punct de vedere dintre toate celelalte reţele afectate de incident. 

Sistemul electroenergetic românesc s-a separat în două zone, o mică parte din zona de vest şi de nord rămânând conectată la zona de nord-vest a reţelei europene (funcţionând la o frecvenţă mai mică decât cea nominală), iar cea mai mare parte a rămas în funcţionare interconectată cu zona de sud-est (funcţionând la o frecvenţă mai mare decât cea nominală).

Restabilirea funcţionării normale a celor două zone separate de reţea s-a realizat atât prin acţiuni individuale ale fiecărui OTS, luate imediat după producerea fenomenului de separare cât şi prin acţiunile şi măsurile coordonate operaţional pentru fiecare zonă în parte.

Resincronizarea celor două zone s-a realizat la ora 15:07 prin conectarea întrerupătorului cuplei transversale din staţia 400 kV Ernestinovo, fiind coordonată de către operatorii din Serbia şi Croaţia.

În acest context, personalul de conducere operativă din cadrul Transelectrica împreună cu cel al operatorilor de distribuţie din zonele afectate şi cel al producătorilor relevanţi din sistem au acţionat în mai multe direcţii:

- restabilirea funcţionării normale la o frecvenţă cât mai apropiată de cea nominală în ambele zone ale reţelei separate,

- realimentarea cât mai rapidă a consumatorilor a căror alimentare cu energie electrică a fost întreruptă,

- asigurarea condiţiilor de reconectare la reţea a unităţilor generatoare deconectate şi refacerea integrităţii funcţionale a reţelelor de transport şi distribuţie afectate.

Care sunt concluziile raportului

Concluziile rezultate în urma investigaţiei şi a redactării raportului au scos în evidenţă, atât cauzele iniţiale ale evenimentului – de natură tehnică şi operaţională – cât şi cauze structurale şi metodologice, punând în evidenţă insuficienta coordonare operaţională existentă la nivel regional în zona de sud – est a interconexiunii continental – europene, insuficienta dezvoltare a unor metodologii de calcul coordonat al siguranţei în funcţionare şi de calcul a capacităţilor transfrontaliere de interconexiune, cât şi a punerii în aplicare a acestora prin intermediul aplicaţiilor informatice dezvoltate în cadrul centrelor regionale de coordonare operaţională (TSCNET, pentru zona central – europeană, respectiv SELENE – CC pentru zona de sud – est a Europei), precum şi existenţa unor zone sensibile în reţelele de transport din punct de vedere al stabilităţii statice şi dinamice, generate de insuficienţa investiţiilor în întărirea şi dezvoltarea acestor reţele.

Raportul final se găseşte aici.