Pronostic înfiorător: Sute de mii de bugetari vor fi daţi afară. Ce se întâmplă cu pensiile şi salariile şi ce impozite pot fi introduse de noua guvernare

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane, Dragoş Anastasiu, le-a spus marţi oamenilor de afaceri germani din România ce se va întâmpla în următorii trei ani, când nu vor mai fi bani pentru plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, conform actualelor legi ale pensiilor şi salarizării unitare, iar guvernul, cel mai probabil tehnocrat, va fi nevoit să schimbe sistemul de impozitare.

"Cota unică: e o părere personală, eu sunt susţinătorul cotei unice, dar cota unică n-are nicio şansă să supravieţuiască. Repet, nu pot să spun de unde vin discuţiile, dar după părerea mea personală cota unică nu are nicio şansă să supravieţuiască. C-o fi bine, c-o fi rău, nu sunt banii în România! În anii 2020, 2021, 2022 şi aşa mai departe, nu sunt bani pentru a plăti salariile şi pensiile conform actualei Legi a Pensiilor şi a Salarizării Unitare. Nu sunt bani! Eu personal cred că niciun partid nu se va atinge de această zonă, o vor lăsa aşa, şi atunci întrebarea este 'cum facem (Guvernul, n.r.) rost de bani? Adică avem o cheltuială fixă (pensiile şi salariile bugetarilor n.r.), şi de asta nu ne atingem'", a susţinut Dragoş Anastasiu, citat de Agerpres.

Preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane a apreciat că primele măsuri de austeritate ale următorului Guvern vor viza pensiile speciale şi salarizarea unitară, după care va urma disponibilizarea a 400.000 de bugetari.

"O să încerce să se atingă, unii de ei, în următorul an, dacă se poate, printr-un Guvern care nu o să aibă la vârf coloratură politică, să se atingă de Legea Pensiilor, cu pensiile speciale şi cu salarizarea unitară, dar în special prin diminuarea numărului de bugetari de la 1.200.000 la 800.000, printr-o schimbare la nivel de administraţie. Nu o să mai fie 42 de judeţe, ci 8 regiuni, n-o să mai fie 3.000 de unităţi administrativ-teritoriale, ci 1.000, şi de acolo dăm afară 400.000 de oameni, de care mediul privat are nevoie, ca să zic aşa. Depinde cine iese de acolo, că de unii s-ar putea să n-avem nevoie, că va fi mai rău decât aşa", a afirmat Dragoş Anastasiu.

Acesta a avertizat că va fi greu pentru antreprenorii germani din România să argumenteze faţă de Guvern împotriva introducerii impozitării progresive, deoarece acest sistem de taxare este aplicat în Germania.

"Şi atunci următoarea măsură şi singura care va putea fi cu sustenabilitate pentru noi (pentru România, n.r.) va fi cotă progresivă ca în Germania. Nouă (Camerei de Comerţ Româno-Germane, n.r.) ne va fi foarte greu să argumentăm că în Germania e bună şi în România nu. Taxarea inversă generalizată ar fi soluţia, dar nici la aia nu ne calificăm. Deci ne vom califica la cota progresivă. Eu nu vreau să fiu Oracolul din Bălceşti, să aruncaţi în mine cu roşii, dar nu văd altă soluţie decât asta. Să dea Dumnezeu să nu fie, însă e bine să vă pregătiţi. Şi sigur că e foarte populist să spui că ăia care câştigă mult să plătească mult, ăia care câştigă puţin să plătească puţin, şi mai ales că în multe state din Europa şi în Germania aşa e. Acum, Camera de Comerţ Româno-Germană să argumenteze împotriva! Vom argumenta, dar nu ştiu câtă credibilitate vom reuşi să avem", a declarat Dragoş Anastasiu.

Acesta a dezvăluit că toţi politicienii cu care a discutat au în vedere renunţarea la cota unică, însă în prezent niciunul din aceşti oameni politici nu are curaj să renunţe la actualul sistem de impozitare.

"Deocamdată nimeni nu are curaj, cu excepţia unui singur politician, a lui Ponta, în rest nimeni nu are curaj să se atingă de (renunţarea la cota unică de impozitare, n.r.). Pe de altă parte, toată Banca Naţională, Florin Georgescu, Croitoru, toată lumea la BNR e cu cota progresivă, dar în rest dintre politicieni nimeni nu are curaj, cu excepţia lui Ponta, dar toată lumea o are în minte, vă spun din discuţiile cu ei, nu din altceva", a adăugat Dragoş Anastasiu.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK) a organizat, marţi, întâlnirea lunară a membrilor organizaţiei, în cadrul căreia subiectele principale de discuţie au fost modificările legislative din Dreptul Muncii şi consecinţele acestora, în special asupra fiscalităţii în afaceri.