Profit de 130 de milioane de euro din setea de bere

Multinaţionalele şi micii berari au avut un an 2007 foarte bun şi au înregistrat profituri chiar şi cu 50% mai mari Dintre "greii" berii, producătorul Heineken România a înregistrat

Multinaţionalele şi micii berari au avut un an 2007 foarte bun şi au înregistrat profituri chiar şi cu 50% mai mari

Dintre "greii" berii, producătorul Heineken România a înregistrat cele mai mari câştiguri, Golden Brau fiind marca numărul unu a grupului.

Berea continuă să fie o afacere profitabilă în România. Mutinaţionalele au ajuns la profituri de 40 de milioane de euro, în timp ce unii producători independenţi au afişat chiar şi câştiguri de şase cifre în euro, potrivit datelor publicate la Ministerul Finanţelor.

Cumulate, câştigurile tuturor berarilor din România ajung la 130 de milioane de euro, potrivit calculelor bazate pe datele companiilor. Cel mai profitabil producător de bere din România este Heineken România, îmbuteliatorul mărcilor Heineken, Gosser, Golden Brau, Silva şi Ciuc.

Berarul este urmat în clasament la mică distanţă de eternul rival Ursus Breweries, care produce berile Ursus, Timişoreana, Ciucaş, Peroni şi Redd's, apoi de InBev şi URBB. În 2006, Ursus a reuşit să obţină cele mai bune câştiguri din industrie, însă anul trecut Heineken s-a distanţat la 4 milioane de euro.

Subsidiara grupului olandez Heineken, prezentă pe piaţă românească din 2003, când a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la Brau Union, a obţinut un câştig net de 44,3 milioane euro, mai mare cu 56,6% faţă de 2006. Heineken controlează cinci fabrici, la Constanţa, Craiova, Haţeg, Miercurea Ciuc şi Târgu Mureş.

La distanţă mare, InBev şi Tuborg

Totodată, Ursus a înregistrat un profit net de 40,47 milioane euro, mai mare cu doar 9% faţă de 2006. Compania deţine patru fabrici, la Cluj-Napoca, Timişoara, Buzău şi Braşov.

Cu un profit de 9 milioane de euro, în creştere cu 41,7%, InBev România şi-a păstrat poziţia a treia în rândul marilor producători de bere de pe piaţa locală. InBev România, filiala grupului belgian cu acelaşi nume, produce la Blaj şi Ploieşti, după ce a închis unitatea de la Baia Mare. Compania a intrat pe piaţa din România în 1994, prin intermediul Interbrew România, care a fuzionat în mai 2007 cu Interbrew Efes Brewery.

A patra multinaţională producătoare de bere prezentă în România este URBB, care a înregistrat anul trecut un profit de 5,28 milioane de euro, de peste trei ori mai scăzut decât în 2006.

Berarii independenţi nu mai sunt atât de mici

Dintre berarii independenţi, cele mai profitabile afaceri le-a realizat anul trecut producătorul Bere Mureş, cu câştiguri nete de 15,2 milioane euro, de trei ori mai mult decât cea mai mică dintre companiile multinaţionale. Berarul Mureş face parte, de la începutul acestui an, din multinaţionala Heineken.

Îmbuteliatorul berii Neumarkt este urmat în clasamentul profiturilor de Bürger, liderul berii la PET şi cel mai bine vândut produs al grupului European Food&Drinks, deţinut de fraţii Micula. Anul trecut, afacerile companiei au depăşit 800 de milioane de euro, într-un business cu marjă de profit de circa 15%. Potrivit calculelor, Bürger le-ar aduce celor doi oameni de afaceri câştiguri de circa 12 milioane de euro.

"Vedeta" între micile berării pare să fie Bermas Suceava, care a înregistrat anul trecut câştiguri nete de aproape 800.000 de euro, în scădere însă la jumătate faţă de 2006. Bere Aguza a făcut profit de aproape 120.000 de euro, într-o perioadă cu investiţii masive atât în afacerea cu berea, cât şi în cea de apă minerală, prin achiziţia Perlei Covasnei.

Marje mai mici

Producătorul Robema, din Teleorman, a afişat pierderi de 2,5 milioane de euro. De altfel, niciunul din ceilalţi 16 berari mici prezenţi în România n-au mai reuşit să treacă pe profit.

În România, berarii independenţi deţin o cotă de piaţă estimată la 20%, restul fiind ocupată de multinaţionale. Profitul mediu înregistrat de micii producători se ridică la aproximativ 2-2,5 euro pe hectolitru, adică de aproximativ 8-10 ori mai puţin decât profitul înregistrat la aceeaşi cantitate de internaţionalele care activează pe piaţa românească.