Producătorii europeni preferă pieţele ţărăneşti
0Micii fermieri vor să-şi vândă produsele în pieţe special amenajate, nu în marile magazine. Agricultorii spun că soluţia pentru a face faţă competiţiei cu ceilalţi fermieri nu e vânzarea produselor în magazinele moderne, ci vânzarea direct către consumatori.
Legume şi fructe direct din grădina fermierilor, caşcaval, şi lapte proaspăt de capră. Toate acestea pot fi găsite în pieţele tradiţionale organizate pe arterele oraşelor europene. Micii agricultori spun că astfel alimentele ajung direct la consumator. „De 25 de ani am rezervată aceeaşi tarabă, sâmbăta, pentru un euro, într-o piaţă centrală din Brittany (Franţa) şi vând fructe, legume şi carne de capră", spune Anton Pinschof, agricultor şi secretar al Reţelei Intercontinentale a Fermierilor care produc ecologic (Intercontinental Network of Organic Farmers Organisations), prezent, la Sibiu, în cadrul Seminarului privind evoluţia fermelor de semisubzistenţă în Europa.
Modelul francez
Anton Pinschof cultivă legume şi fructe pe jumătate de hectar de teren, iar restul de două hectare este folosit pentru hrana celor 15 capre. „Pentru o fermă de semisubzistenţă ca a mea, soluţia nu este restructurarea fermei şi comercializarea produselor în marile magazine, în asociere cu alţi producători. Eu ce produc consum. Ce îmi rămâne vând direct clienţilor", adaugă acesta. Pinschof spune că a încercat să-şi vândă produsele în Bulgaria, într-o piaţă din Sofia, însă taxele au fost de şase ori mai mari decât în Franţa.
„Tot pentru o tarabă trebuia să plătesc aici şase euro, iar de magazine nici nu poate fi vorba, taxele sunt prea mari", mai spune el. Pinschof spune că cea mai simplă soluţie este ca municipalităţile să le ofere ţăranilor un spaţiu unde să-şi vândă marfa, ca, de exemplu, în pieţele centrale din oraş. Spre deosebire de Pinschof, belgianul Xavier Delwarte, proprietarul unei ferme cu 25 de vaci, spune că toţi clienţii lui cumpără direct de la fermă. „Eu vând carne de vită consumatorilor, dacă aş vrea s-o vând în pieţe ar trebui să obţin mult prea multe avize şi aprobări sanitar-veterinare", spune el. Delwarte recunoaşte însă că vânzarea produselor direct către consumator este mult mai profitabilă atât pentru client, cât şi pentru fermier. „Este vorba de fermele mici de semisubzistenţă care îşi pot rotunji astfel veniturile. Sunt însă şi exploataţii foarte mici, ai căror proprietari trăiesc doar din ce produc", arată el.
Delwarte spune că, în viitor, Comisia Europeană ar trebui să-i susţină tocmai pe aceşti producători mici. „Eu cred că trebuie sprijiniţi tocmai pentru că sunt capabili să-şi asigure consumul propriu, nu să fie încurajaţi să devină comercianţi înainte de asta", adaugă belgianul. Şi comisarul European pentru Agricultură, Dacia Cioloş, declara recent că fermele mici şi mijlocii trebuie dezvoltate prin măsurile de susţinere a fermelor mici şi valorificarea produselor tradiţionale şi a contactului direct dintre producător şi consummator. Dacă din producţia fermei sale francezul Anton Pinschof îşi asigură aproape 100% consumul casnic, britanicul Guy Beaufoy cultivă măsline şi smochine în Spania pentru a-şi suplimenta venitul. „Lucrez la un ONG, iar în timpul liber mă ocup de ferma din Spania - o exploataţie de care mă ocup parţial, o aşa-numită «hobby farm»", arată el.
Ferma lui Beaufoy se întinde pe 3,5 hectare, suprafaţă din care 1,5 ha este forestieră. „Produsele le vând către o cooperativă, apoi ele ajung direct la consumator", mai spune el. Şi în România există agricultori care s-au organizat în asociaţii. Un exemplu este cooperativa Biocop din Sibiu, care numără 14 producători ecologici de legume, fructe şi lactate.
Pieţe volante în Capitală
În ceea ce-i priveşte pe agricultorii din România, o parte din aceştia îşi vând produsele în cadrul târgurilor tradiţionale organizate la fiecare sfârşit de săptămână în marile oraşe din ţară. În plus, primăriile din Capitală amenajează chiar pieţe volante de unde bucureştenii pot cumpăra produse direct de la fermieri, chiar şi cu 10% mai ieftine decât cele din comerţ. Costul unei tarabe începe de la 15 lei (n.n. - 3,5 euro).
Fermele româneşti, pentru autoconsum
Cel puţin în România, majoritatea celor care trăiesc în mediul rural sunt la limita sărăciei. „România are peste 4,2 milioane de ferme, din care majoritatea produc pentu autoconsum. Un fapt mai îngrijorător e că 70% din populaţia săracă a României provine din acest mediu", arată Mihail Dumitru, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Agricultură.