Preţurile locuinţelor: „Urmează o perioadă de ajustare, de decelerare”
0Analiştii din piaţă punctează faptul că piaţa locală se află într-o strânsă legătură cu ceea ce se întâmplă pe plan european.
În cadrul ediţiei naţionale a Clubului Profesioniştilor în Imobiliare (CPI), eveniment organizat de Imobiliare.ro şi susţinut de Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR), reprezentanţi ai mediului bancar, evaluatori şi consultanţi în domeniul real estate-ului au discutat despre evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale din România în context european.
Potrivit lui Florin Dragu, Şeful Serviciului de Monitorizare Riscuri Sistemice din cadrul BNR, preţurile locuinţelor din România şi-au continuat tendinţa ascendentă şi în 2017. Astfel, la nivelul trimestrului al treilea al anului trecut, rata anuală de creştere a acestora se situa uşor peste nivelul de alertă stabilit de Uniunea Europeană – respectiv 6%. Este, totuşi, de menţionat că alte ţări din regiune, precum Cehia sau Ungaria, au consemnat majorări semnificativ mai mari, de circa 10%.
Ce ne arată evoluţia salariilor reale
Andrei Rădulescu, Directorul departamentului de Analiză Economică din cadrul Băncii Transilvania, a reliefat faptul că între evoluţia preţurilor locuinţelor şi cea a salariilor reale există o evidentă corelaţie – iar faptul că acestea din urmă şi-au încetinit creşterea în ultima perioadă este semnificativ. „E clar că perioada «de miere» s-a terminat şi urmează o perioadă de ajustare, de decelerare”, notează reprezentantul Băncii Transilvania. Acesta observă că, în concordanţă cu ceea ce poate fi observat la nivel european sau chiar în SUA, ritmul de majorare a preţurilor locuinţelor din România a mai încetinit, nemaiexistând o atât de mare forţă de creştere.
Semnele temperării cererii
La rândul său, Dorel Niţă, coordonatorul departamentului de analize imobiliare al Imobiliare.ro, precizează că, de la jumătatea anului trecut, consumatorii au început să fie mai reticenţi, piaţa fiind caracterizată de o volatilitate crescută din pricina programului Prima Casă, dar şi evoluţiei dobânzilor. Acestea sunt premise ca cererea să se tempereze – şi, implicit, şi creşterea preţurilor.
Andrei Rădulescu reliefează că tendinţa preţurilor de pe segmentul rezidenţial autohton este strict dependentă de ceea ce se întâmplă în zona euro. „Dacă preţurile din zona euro vor începe ajustarea, e evident că asta se va întâmpla şi la noi. Dezechilibrele sunt mai mici acum, iar următorul final de ciclu va fi mai puţin abrupt. Faptul că am avut o atitudine mai prudentă va avea un efect pozitiv”, subliniază reprezentantul Băncii Transilvania. „Nu mă aştept la şocuri, din punctul meu de vedere nu există premise pentru şocuri”, punctează şi Dorel Niţă.
Piaţa românească, foarte puţin transparentă
Un obstacol important în urmărirea evoluţiei preţurilor proprietăţilor rezidenţiale este reprezentat de lipsa unor informaţii exacte privind valorile de tranzacţionare. „Suntem, alături de Grecia, singurele ţări (din zona euro) care nu au o bază de date cu tranzacţii imobiliare. Nu există ceva centralizat, la nivel naţional”, spune Dana Ababei, Preşedinte ANEVAR şi Director executiv CMF Consulting. „Piaţa imobiliară din România e foarte puţin transparentă. Nu există o bază de date unitară cu privire la tranzacţii”, punctează şi Laurenţiu Stan, Partner FairValue Consulting şi Vicepreşedinte ANEVAR 2016-2017. Dana Ababei oferă exemplul Moldovei, o piaţă mai puţin dezvoltată decât România, care are însă baze de date publice cu tranzacţiile imobiliare. Preşedintele ANEVAR menţionează că, până acum, este notabil pe plan local demersul Primăriei din Cluj-Napoca, care a luat decizia publicării informaţiilor cu privire la valorile de vânzare a imobilelor. Mai există şi un sector din Bucureşti care a întocmit o asemenea listă, însă datele sunt confidenţiale. Pentru a veni în sprijinul pieţei, este esenţial însă ca asemenea baze de date să fie publice, fie şi contra cost.