Polonia repatriază 100 de tone de aur. Ce se întâmplă cu aurul României din străinătate

Polonia a decis să repatrieze circa 100 de tone de aur, în valoare de 4,7 miliarde de dolari, depozitate la Banca Angliei, scrie Bloomberg. În acelaşi timp, în România, legea de repatriere a aurului, iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae, a fost întoarsă în Parlament.

Potrivit Bloomberg, Polonia şi-a repatriat de la Banca Angliei aproximativ 100 de tone de aur, într-o încercare de a dovedi puterea economiei naţiei, cu un PIB de 586 miliarde de dolari, a declarat guvernatorul băncii naţionale, Adam Glapinski.

Instituţia a cumpărat circa 126 de tone de aur în 2018 şi 2019, pentru a-şi majora rezervele de aur la 228,6 tone. Drept rezultat, ţara a devenit al 22-lea cel mai mare deţinător de aur din lume şi are cele mai mari rezerve de aur din Europa de Est, potrivit băncii centrale naţionale. Polonia deţinea rezerve, inclusiv de aur, în valoare de 121,9 miliarde de dolari, la 31 octombrie.

Adam Glapinski a declarat că banca centrală naţională va continua să îşi aducă metalul preţios acasă, dacă „situaţia rezervelor este favorabilă”. „Aurul simbolizează puterea ţării”, le-a spus Glapinski reporterilor, luni.

Băncile centrale, inclusiv cele ale Ungariei şi Serbiei, s-au „dotat” cu aur în prima jumătate a anului 2019, ajutând la creşterea cererii la un maxim al ultimilor trei ani, potrivit Consiliului Mondial al Aurului. Numeroase bănci centrale din lume au continuat să îşi umfle rezervele, pe măsură ce creşterea economică încetineşte, iar tensiunile comerciale şi geopolitice cresc.

Legea din România, înapoi în Parlament

Legea iniţiată de Liviu Dragnea şi Şerban Nicolae pentru repatrierea aurului depozitat în străinătate a fost trimisă Parlamentului spre reexaminare de către preşedintele Klaus Iohannis, în urmă cu o săptămână.

Iohannis consideră că legea nu respectă angajamentele luate de România în Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene.

În plus, legea ar fi fost adoptată fără consultarea Băncii Centrală Europeană, nu are în vedere obiectivele de aderare a ţării noastre la zona euro şi nici nu este clară cu privire la procedura de repatriere şi costurile acesteia.

Proiectul a fost adoptat în luna aprilie, cu câteva ore înainte ca şi Guvernul să adopte actul prin care ar fi avertizat Parlamentul că, pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie să aibă acordul Băncii Centrale Europene (BCE).

Anterior atât Consiliul Legislativ, cât şi BNR au avertizat că o astfel de modificare a statului BNR are nevoie de avizul respectiv.

În prezent, România are rezerve de aur, care fac parte din rezervele internaţionale, de aproape 103,7 tone, respectiv 103.697 de kilograme şi 790 grame de aur fin, reprezentând 9-10% din rezervele internaţionale ale ţării. Cantitatea de aur din rezervă este aproximativ aceeşai din 2007 până în prezent, dar valoarea ei a crescut de la 1,6 miliarde de euro în 2007 la 3,7 miliarde euro în decembrie 2018. Circa 60%, peste 61,2 tone, este depozitat la Banca Angliei, dar se află în custodia BNR, astfel că Banca Angliei nu poate efectua niciun fel de operaţiuni care vizează aurul României.

Legea repatrierii aurului prevede ca România să mai păstreze doar 5,185 tone de aur în străinătate de, iar repatrierea să fie de peste 56 de tone, respectiv 91,5% din cantitatea actuală aflată în străinătate.