PNL atacă la CCR supraimpozitarea contractelor part-time
0PNL a depus, vineri, o sesizare la Curtea Constituţională, prin care reclamă faptul că salariaţii part-time sunt supraimpozitaţi, după ce Guvernul a modificat Codul Fiscal şi a stabilit că angajatorul plăteşte pentru ei contribuţii la nivelul salariului minim.
Mai precis, grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor a sesizat, vineri, Curtea Constituţională în legătură cu Legea privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal.
Deputaţii PNL susţin, în obiecţia de neconstituţionalitate, că prin adoptarea acestei ordonanţe Guvernul a schimbat regimul juridic care este aplicat contractelor individuale de muncă part-time.
Chiar Ministerul de Justiţie a avertizat că această ordonanţă ar putea fi declarată neconstituţională. Ministerul a dat aviz pozitiv, dar cu rezerve, pentru ordonanţă, la acea vreme, spunând că aceasta poate fi declarată neconstituţională. În avizul instituţiei se arăta că „stabilirea în sarcina angajatorilor a obligaţiei de a suporta o parte din sarcina fiscală datorată conform legii de către anumite categorii de angajaţi ar putea contraveni principiului justei aşezări a sarcinilor fiscale stipulat în Constituţie”.
Acelaşi lucru este reclamat acum şi de PNL: „În opinia noastră, prin soluţia normativă aleasă, Guvernul României a modificat regimul juridic aplicabil contractelor individuale de muncă cu timp parţial. Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art. I din Ordonanţa Guvernului României nr.4/2017, cu referire la art.140 alin.(2) din Legea nr.227/2015 Codul Fiscal, contractelor individuale de muncă cu timp parţial sau cu plata în acord al căror nivel «este sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuţiei de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora, este salariul minim brut pe ţară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună, în care contractul a fost activ»”.
Totodată, PNL susţine că ordonanţa Guvernului avea caracter ordinar, iar regimul juridic fiscal care este aplicat contractelor individuale de muncă este reglementat printr-o lege cu caracter organic. Prin şi din acest motiv nu putea modifica normele cu caracter organic.
Mai mult, PNL susţine că Legea criticată încacă dreptul la muncă prevăzut în Constituţie.
„Suprataxarea unei singure categorii de salariaţi, în condiţiile în care contribuţiile sociale plătite de angajator pentru salariul angajatului său se reflectă în cuantumul salariului net plătit acestuia din urmă nu poate reprezenta un demers legislativ legitim în raport cu scopul declarat pentru adoptarea actului normativ. Din această perspectivă este legitimă raportarea măsurii legislative criticate direct la afectarea unui element esenţial al contractului individual de muncă, în speţă salariul care reprezintă contraprestaţia angajatorului la activitatea depusă de salariat”, potrivit sursei citate.
În plus, susţin liberalii Legea criticată încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor români.
„Din perspectivă constituţională, apare ca transgresând art.16 alin.(1) din Constituţia României orice dispoziţie legală care instituind un tratament diferit între persoane care au acelaşi statut social, în cazul de faţă acela de salariaţi, nu are o justificare obiectivă şi raţională. În mod evident, excluderea salariaţilor care desfăşoară activitate cu timp parţial sau în acord a căror salariu se situează sub cuantumul salariului minim brut pe economie de la regimul fiscal referitor la contribuţiile sociale aplicat celorlalţi salariaţi din România nu poate fi justificată prin necesitatea asigurării unui cuantum crescut al contribuţiei de asigurări sociale pentru realizarea dreptului viitor la pensie deoarece sistemul de pensii în România nu se constituie în mod esenţial pe principiul contributivităţii, ci are ca fundament principiul solidarităţii care determină ca prestaţia pentru pensiile aflate astăzi în plată să fie asigurată din contribuţiile actuale de asigurări sociale.
Prin urmare, realizarea dreptului viitor la pensie pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea cu tip parţial sau în acord şi nu realizează venituri la nivelul salariului minim brut pe economie va fi asigurată din contribuţiile de asigurări sociale plătite la momentul împlinirii de către cei în cauză a vârstei de pensionare. Apare ca iraţională justificarea scopului actului normativ pe motivul protecţiei sociale a acestei categorii de persoane atât timp cât prestaţia socială va depinde de contribuţiile pentru asigurări sociale care vor fi colectate la momentul îndeplinirii de către acestea a condiţiilor de pensionare. Această situaţie aşează categoria descrisă mai sus într-o situaţie discriminatorie, de excludere de la realizarea dreptului de a beneficia de un salariu în cuantum mai mare rezultat din aplicarea unei contribuţii sociale în cuantum egal cu cel aplicat celorlalţi salariaţi din România”, conchide textul PNL.