Pleacă o mare companie germană din România? Ce înseamnă nemţii pentru economia românească
0Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi în prezent consilier prezidenţial, a declarat într-un interviu acordat EVZ că există semnale că „una dintre cele mai mari investiţii germane“ vrea să plece din România. În ultimele două decenii, nemţii au investit 7,5 miliarde de euro în România, adică peste 15% din totalul investiţiilor străine directe.
Peste 20.000 de români lucrau, la sfârşitul anului trecut, în cadrul marilor lanţuri de magazine nemţeşti prezente pe piaţa autohtonă. Aproape 18.000 de firme cu acţionariat german activează în România. Germania este fără îndoială unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, valoarea schimburilor bilaterale ridicându-se la cinci miliarde de euro la sfârşitul anului 2010 (cele mai recente date disponibile).
Instabilitatea politică şi mai ales răspunsurile dure ale Bucureştiului la adresa comentariilor mai multor oficiali europeni au început deja să-şi pună amprenta asupra mediului de afaceri, susţine Cristian Diaconescu. Potrivit acestuia, o mare companie germană ia deja în calcul posibilitatea de a se retrage din România.
„Guvernul nu a fost înştiinţat de o astfel de intenţie. Probabil că domnul Diaconescu deţine informaţii în plus faţă de cele transmise Guvernului“, a declarat pentru adevarul.ro Andrei Zaharescu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.
„Este o declaraţie a unei persoane politice şi trebuie să o luăm ca atare. Nu am auzit de aşa ceva, este vorba de o declaraţie fără fundament“, ne-a spus Ionel Blănculescu, secretarul general al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri.
Similar, surse din cadrul Camerei de Comerţ Româno-Germane susţin că nu există nicio astfel de intenţie.
„Oricum, astfel de plecări sunt programate cu mult timp înainte. Şi dacă am asista la o astfel de mişcare, ea nu ar avea legătură cu ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile în România“, continuă Blănculescu. „Pe plan internaţional apar tot felul ce reaşezări, depinde de analize de eficienţă.“
Andreea Paul, fost consilier al premierului Boc, ne-a declarat că, la momentul venirii la guvernare a Cabinetului Ponta, nu exista nicio astfel de intenţie, însă „lucrurile se pot schimba de la oră la oră, nu trebuie să ne mire dacă o astfel de decizie este anunţată peste noapte“.
„Mai degrabă am putea observa o astfel de mişcare din partea unei entităţi austriece, nicidecum germane“, spune Blănculescu, invocând exemplul băncii de investiţii Gutmann din Austria, care a anunţat deja retragerea de pe piaţa est-europeană, inclusiv din România.
Până la ora redactării acestui text, Cristian Diaconescu nu a putut fi contactat.
Ce înseamnă nemţii pentru economia românească
Comerţul, energia, industria financiară şi auto sunt principalele sectoare româneşti atractive pentru firme cu acţionariat german. Metro, Allianz, E.ON, RWE şi Continental sunt doar câteva nume de mari corporaţii din Germania care au pariat pe economia românească de mai mulţi ani şi care angajează zeci de mii de persoane. Ultimii ani au însemnat şi o expansiune puternică a lanţurilor nemţeşti de retail. În prezent, Kaufland ocupă primul loc în topul retailerilor din România şi, de la sfârşitul anului trecut, şi lanţul Lidl a intrat puternic pe piaţa autohtonă.
Sectorul comercial este cel mai important domeniu de activitate al firmelor cu acţionariat german din România, într-o ierarhie după cifra de afaceri.
Kaufland România a avut anul trecut o cifră de afaceri de 1,35 miliarde de euro, numărând 71 de magazine pe piaţa autohtonă. Potrivit datelor raportate de companie pentru anul 2011, aceasta are aproximativ 9.000 de angajaţi în România.
Metro Cash&Carry România, parte a gigantului Metro AG, a avut anul trecut o cifră de afaceri de puţin peste un miliard de euro, cu peste 5.600 de angajaţi şi o reţea de 32 de magazine. Este, de altfel, şi cel mai mare retailer de pe piaţa locală.
Real Hypermarket, parte a grupului Metro, cu afaceri peste 600 de milioane de euro în 2011, angajează peste 6.400 de români şi are 24 de magazine pe piaţa locală.
Penny Market, parte a grupului Rewe, are peste 2.000 de angajaţi în cele 128 de magazine din România.
Topul retailerilor nemţi prezenţi în România este închis de lanţul Lidl, care a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 400 de milioane de euro cu un număr mediu de 2.300 de angajaţi. Reţeua retailerului german numără 129 de puncte pe piaţa locală.
Nemţii au o prezenţă puternică în România şi în ceea ce priveşte sectorul energetic. Cea mai mare companie energetică germană cu afaceri în România este E.ON, care deţine mai multe companii pe piaţa locală.
O mare importanţă are şi Allianz-Ţiriac Asigurări, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de profil. Grupul german Allianz este unul dintre cei mai mari furnizori de servicii financiare la nivel global.
Industria auto se află în topul intereselor marilor companii germane.
Continental, care produce anvelope şi alte componente auto şi Schaeffler România, furnizor de componente auto şi rulmenţi pentru industrie, au ales România pentru a-şi extinde afacerile. De asemenea, cel mai mare importator auto prezent pe piaţa locală este unul german: Porsche România, cu afaceri de peste 420 de milioane de euro în 2011, are peste 150 de angajaţi în România.
Firmele din Germania se numără printre principalii investitori în România, după cele din Olanda şi Austria. Aproape 18.000 de companii cu capital german activează în România, potrivit celor mai recente date disponibile.
În ultimele două decenii, nemţii au investit 7,5 miliarde de euro în România, adică peste 15% din totalul investiţiilor străine directe. Înainte de izbucnirea crizei, nivelul investiţiilor germane avea o rată anuală de creştere de 3%, potrivit datelor BNR.
CE IMPORTĂM DIN GERMANIA
1. Maşini, echipamente electrice: 1,5 mld. euro
2. Mijloace de transport: 527 mil. euro
3. Articole plastice, cauciuc: 467 mil. euro
CE EXPORTĂM ÎN GERMANIA
1. Maşini, echipamente electrice: 1,4 mld. euro
2. Mijloace de transport: 878 mil. euro
3. Materii şi articole textile: 356 mil. euro
Sursa: INS (date valabile la sfârşitul anului 2010)