„Piaţa de energie din România este ruptă de realitate“

Tarifele mici plătite de români la gaze şi la electricitate au un decalaj prea mare faţă de preţul internaţional, susţine Yvonnick David, administrator al Camerei de Comerţ Franco-Române şi CEO al GDF Suez România, într-un interviu acordat ziarului "Adevărul". Companiile străine ocolesc România pentru că nu găsesc aici nici predictibilitate, nici politici energetice coerente, absolut necesare pentru investiţii pe termen lu

Din considerente sociale şi, aproape de fiecare dată, electorale, în ultimii ani Guvernul a avut o singură grijă legată de preţul gazelor şi cel al energiei electrice: să le ţină la un nivel cât mai scăzut.

Chiar dacă acest lucru a însemnat ignorarea preţurilor internaţionale, unde cotaţiile au crescut încontinuu în ultimii trei ani, dar şi ignorarea pericolului ca, la un moment dat, preţurile să nu mai poată fi ţinute în frâu şi să explodeze, făcând şi mai rău populaţiei.

Acest decalaj a deteriorat enorm piaţa locală de energie în ultimii ani, crede Yvonnick David, CEO al GDF Suez Energy România şi administrator al Camerei Franco-Române de Comerţ şi ­Industrie.

„România a făcut o alegere strategică, politică, aceea de a avea preţul local al gazelor mai mic decât cel internaţional. Gazele de producţie internă costă 49 de lei pe MWh. La nivel internaţional, preţul era 85 de lei în octombrie 2009, astăzi este 120 de lei, iar la finele anului va fi în jur de 160 de lei pe MWh", a declarat David.

Importul reprezintă circa 20% din consumul naţional de gaze, res­tul fiind acoperit de resursele autohtone.

Citiţi şi GDF Suez Energy: Gazele de import vor fi mai scumpe cu 33% la iarnă.

Modelul Norvegiei şi al Olandei

„În prezent, diferenţa dintre realitatea internaţională şi preţurile din România este uriaşă. Dacă pe piaţa electricităţii au fost câteva scumpiri, la gaze preţul este blocat de 22 de luni, cu un decalaj din ce în ce mai mare faţă de preţul internaţional", a punctat David. În contextul în care resursele energetice sunt din ce în ce mai scumpe, soluţiile ca factura să rămână constantă sunt reducerea consumului şi investiţiile în eficienţa energetică.

„Dacă vorbim de liberalizare, trebuie să luăm în calcul că preţul gazelor în România este foarte departe de realitatea internaţională. Dacă această diferenţă este importantă, este mai dificil să revii la realitate", a arătat David. 

El a dat exemplul Norvegiei şi al Olandei, care au resurse interne de gaze, dar care au adoptat un preţ internaţional. Aceste state au creat un sistem de ajutoare pentru consumatorii cu venituri reduse, în timp ce, în România, întreaga populaţie beneficiază de preţuri mici.

„Dacă se trece la liberalizare, trebuie făcută o agendă, în acord cu toţi agenţii din piaţă. Sunt o mulţime de opţiuni posibile. Toate au avantaje şi dezavantaje, dar întotdeauna trebuie să luăm în calcul faptul că avem nevoie de investiţii pe termen lung, iar singura constantă trebuie să fie predictibilitatea. Trebuie să garantăm investitorilor că există o stabilitate. Iar la aceste decizii trebuie să participe toţi actorii din piaţă, ceea ce nu se întâmplă acum, deşi nu cred că este rea-voinţă. Soluţiile pentru România trebuie găsite în context românesc, cu actori care sunt instalaţi aici, fără a uita că energia are un impact social şi politic", a mai arătat reprezentantul companiei franceze.

Cum şi când trebuie să intervină statul

El a subliniat faptul că firmele franceze din România pot veni cu un plus de expertiză, întrucât sunt obişnuite să colaboreze cu instituţiile statului, care şi în Franţa joacă un rol important pe piaţa energetică. „Trebuie să separăm statul de autoritatea de reglementare. Statul în România este acţionar şi, ca acţionar, este liber să joace acest rol în cadrul companiilor. În ceea ce priveşte reglementatorul, directivele europene spun că aceasta trebuie să fie independent şi să găsească un echilibru între actorii din piaţă", a precizat oficialul GDF Suez.

În urmă cu o lună, Camera Franceză de Comerţ şi Industrie a lansat un document numit Cartea Albă, care include zece sfaturi pentru autorităţile din sectorul energetic. David a explicat faptul că această iniţiativă a avut la origine parteneriatul strategic semnat în 2008 de către preşedinţii Traian Băsescu şi Nicolas Sarkozy.

După semnarea acestui acord, compania franceză de stat Areva anunţa că va construi a doua centrală nucleară din România (contract de 10 miliarde de euro), Băsescu declara că România va ceda Franţei o parte din participaţia sa la Nabucco, iar GDF Suez intra în proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă.

„Care piaţă? Care politici energetice?"

Întrebat de ce francezii s-au retras ulterior din toate aceste proiecte, David a răspuns: „Un proiect uriaş ţine de piaţă, de cererea de energie, de capacitatea de investiţii. Întrebările sunt: care piaţă? Care politici energetice? Ce consum va fi, pe partea de casnici, pe partea de industrie, la ce preţ, cu ce viziune asupra veniturilor, cine poate garanta aceste investiţii? Acesta este tabloul general. Investiţiile se fac după ce se stabilesc aceste reguli", a evidenţiat David lipsa de coerenţă a strategiei energetice locale.

„Nu poţi să construieşti o uzină, de orice fel, şi apoi să cauţi o piaţă unde să vinzi producţia", a adăugat el.

Oficialul companiei franceze a mai arătat că investitorii străini preferă state emergente precum China, Brazilia sau India, care au un sistem predictibil de reglementare şi stabilesc reguli clare pentru următorii 10-20 de ani. În opinia sa, autorităţile române au greşit enorm prin faptul că, în ultimii trei ani, s-au concentrat doar pe măsurile de ieşire din criză, ignorând cu totul sectorul energetic.

Francezii, printre cei mai mari investitori în România

Yvonnick David a preluat funcţia de CEO al GDF Suez Energy România în aprilie 2009. Compania franceză de stat a cumpărat, în 2005, fostul distribuitor şi furnizor de gaze Distrigaz Sud şi controlează jumătate din piaţa reglementată a gazelor din România, având peste 1,3 milioane de consumatori.

David este şi administrator al Camerei Franceze de Comerţ, Industrie şi Agricultură din România (CCIFER), organizaţie care reprezintă peste 300 de firme franceze prezente pe piaţa locală.

Investiţiile franceze în România totalizau peste şapte miliarde de euro la finele anului 2009, plasând Franţa pe locul al treilea în topul celor mai importanţi investitori, potrivit datelor transmise, pentru „Adevărul", de CCIFER.