Pensii speciale: 3.207 pensionari, din totalul de 9.615, nu au plătit deloc contribuţii, dar încasează 654 milioane de lei pe an

Potrivit calculelor efectuate de „Adevărul”, în luna martie a.c. aproape o treime dintre cei 9.615 pensionari nu îşi primesc pensiile lunare în baza propriilor contribuţii, acestea fiind plătite integral din bugetul de stat.

Numărul acestora a crescut în luna martie faţă de luna februarie cu 57 de persoane.

Exceptând foştii angajaţi ai Aviaţiei Civile (1.411 foşti piloţi care încasează în medie câte 11.341 de lei pe lună), toate cele cinci categorii de beneficiari ai legilor speciale au un anumit număr de pensionari care nu au plătit CAS.

Astfel, dintre cei 811 diplomaţi, 65 nu au plătit contribuţii, încasând o pensie medie de 5.783 lei din bugetul statului, adică un total de 375.895 lei/lună.

Numărul foştilor parlamentari şi funcţionari din Parlament care nu au plătit deloc contributivitate este ceva mai mare, respectiv 157 de persoane (dintre cei 769 de pensionari), aceştia încasând o pensie medie de 4.818 lei, respectiv 756.426 lei pe lună plătiţi din bugetul de stat.

2.643 de foşti magistraţi nu au cotizat deloc

De departe cea mai numeroasă categorie de beneficiari de pensii speciale care nu au plătit deloc contribuţii la sistemul de pensii este cea a foştilor magistraţi. 2.643 de foşti judecători şi procurori dintre cei 4.256 de foşti magistraţi nu au plătit deloc contribuţii, statul plătindu-le din taxele şi impozitele tuturor românilor câte 19.914 lei drept pensie specială, adică 52.632.702 lei în fiecare lună.

Numărul foştilor grefieri şi alte categorii de personal auxiliar parchetelor şi instanţelor care încasează pensii speciale în medie de 4.816 lei fără să fi plătit CAS este de 161 de persoane, suma totală plătită acestora lunar din bugetul de stat fiind de 775.376 lei.

Dintre cei 596 de foşti angajaţi ai Curţii de Conturi care beneficiază de pensii speciale, doar 1 nu a plătit CAS, pensia medie lunară plătită acestuia din bugetul de stat fiind de 8.308 lei.

Cumulat, statul plăteşte, din taxele şi impozitele tuturor românilor, celor 3.027 de privilegiaţi pensii speciale de 54,55 milioane de lei pe lună, adică 654,58 milioane de lei pe an. Suma este aproape jumătate din pensiile speciale totale pe care cei 9.615 de pensionari privilegiaţi o încasează în fiecare an, respectiv 1,47 miliarde de lei.

În prezent, pensiile magistraţilor sunt cele mai mari din ţară, la fel şi în ceea ce priveşte numărul de pensionari beneficiari de pensii speciale, care nu se bazează pe contributivitate, fiind suplimentate lunar din bugetul de stat, adică din banii tuturor românilor.

Raluca Turcan: Viitorii privilegiaţi ar putea cotiza mai mult

Analiza propunerilor privind modificarea sistemului de pensii speciale va începe probabil săptămâna viitoare în cadrul grupului de lucru pe pensii speciale de la nivelul coaliţiei de guvernare, a precizat ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Raluca Turcan.

„Punctele de vedere primite astăzi de la reprezentanţii categoriilor beneficiare de pensii de serviciu vor fi transmise grupului de lucru al coaliţiei, pentru a intra în analiză începând cel mai probabil de săptămâna viitoare. Rolul care revine grupului de lucru pe pensii speciale de la nivelul coaliţiei este acela de a finaliza variantele de modificări pornind de la cele cinci propuneri avansate deja de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi integrând totodată punctele de vedere exprimate de categoriile vizate”, a declarat Raluca Turcan. 

Ministrul Muncii a susţinut că toţi beneficiarii de pensii de serviciu cu care s-a întâlnit luni au fost de acord cu majorarea contributivităţii în aceste sisteme de pensii.

„În cadrul acestei a doua întâlniri cu beneficiarii de pensii de serviciu, am constatat că ideea de a aduce un echilibru între contributivitate şi factorul favorizant este împărtăşită de toate categoriile. Mai mult, pentru anumite domenii avem deja propuneri punctuale, urmând ca zilele viitoare să intrăm în discuţii mai aplicate şi cu alte categorii profesionale. Analiza legislaţiei în vigoare în momentul de faţă, dar şi a jurisprudenţei Curţii Constituţionale, pe care o realizăm împreună, ar trebui să ne conducă la propuneri care să răspundă atât criteriului echităţii, cât şi cerinţei de constituţionalitate”, a adăugat ministrul.