Pe marginea şanţului

Cum să mai ceri poporului să se ducă la vot pentru Europa, când pe tine, responsabil politic, te doare la bască de aceeaşi Europă?

Cât de mult sunt pătrunşi politicienii români de spiritul european s-a văzut din plin la alegerile de ieri. Nu a contat nici măcar faptul că votul era în desfăşurare. Cât a fost ziulica de lungă onor politicienii s-au bălăcărit şi au inventat tot felul de motive ca să-şi mai facă niţică propagandă electorală. Trucuri de prestidigitatori expiraţi. Se văd de la o poştă cărţile ascunse în mânecă, iepurii din joben şi sforile cu care sunt trase marionetele. Dar nu contează, bal să fie!

Cum să mai ceri poporului să se ducă la vot pentru Europa, când pe tine, responsabil politic, te doare la bască de aceeaşi Europă? Văzând circul de la televizor, mulţi şi-or fi scuipat în sân gândind că pe la Parlamentul European s-or întâmpla lucrurile ca în bătătura proprie de la Palatul Parlamentului.

Numai că nu e aşa. Pe reprezentanţii României în Parlamentul European nu-i aşteaptă nimeni nici cu privilegii, nici cu pensii, nici cu pâine şi sare. Dimpotrivă. Din ce în ce mai multe voci importante la nivel european cer nici mai mult, nici mai puţin decât suspendarea fondurilor alocate României. Este vorba de miliarde şi de miliarde de euro. Europa ni le-a dat, dar nu le-a băgat şi în sac. Ai noştri nu au fost în stare să le folosească.

Ar fi trebuit să avem acum mai multe drumuri decente, alimentare cu apă şi canalizare în tot mai multe sate. Prea puţin din toate acestea se văd în realitate. Birocraţia autohtonă  omoară din start entuziamul puţinilor rătăciţi care speră să înceapă o activitate cu bani europeni, iar majoritatea primarilor dorm în bocanci nepăsători că pierd finanţări de milioane de euro care ar schimba viaţa comunităţilor pe care zic că le au în administrare. Dar de ce să se străduiască atât de mult pentru binele general dacă personal le merge bine şi, dacă nu curge, tot pică?

Explică-le asta europarlamentarilor olandezi sau nemţi! Acum au şi domniile lor dreptate. Dacă românii nu fac nimic pentru a lua banii, de ce să nu fie direcţionate fondurile spre alte proiecte? „Dacă voi, românii, nu-i vreţi, poate noi îi vrem”, pot spune aceşti oameni. Şi nu sunt de blamat.

Am intrat în Uniunea Europeană în ultimul vagon din ultimul tren. Nu ne-am învăţat minte nici acum. Mentalitate de provinciali prăfuiţi învăţaţi să fure şi din cutia milei. Mai bine rod ciolanul uscăţiv de acasă decât să muncească pentru nişte proiecte europene, care, Doamne fereşte, ar aduce prosperitate pentru cei mulţi.