Orban: Nu poţi reduce brusc deficitul, fără să iei măsuri de austeritate VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Premierul Ludovic Orban a declarat joi, în Parlament, cu ocazia prezentării proiectelor de legi pe care Guvernul urmează să şi le asume, că România nu poate reduce brusc deficitul, aşa cum a cerut USR, fără a lua măsuri de austeritate.

„Nu este posibil ca, în momentul de faţă, fără să ai măsuri de austeritate, să reduci deficitul. Reducerea trebuie făcută gradual”, a declarat Ludovic Orban.

Premierul a adăugat că, în cursul acestui an, deficitul va depăşi 4% din PIB, că trebuie readus sub 3% din PIB, dar că acest obectiv nu poate fi atins în 2020.

”În cursul acestui an, deficitul va depăşi 4% din PIB. Este clar că urmare a acestui deficit pe 2019 trebuie să facem paşi spre a readuce deficitul sub 3% din PIB. Acesta este obiectivul nostru. Nu poate fi atins în 2020. Vă readuc aminte că, pe lângă cheltuielile care au trebuit efectuate, anul viitor trebuie aplicate Legea pensiilor, Legea salarizării în sectorul public şi alte legi care cresc cheltuielile. În Parlament există o febrilitate şi se adoptă legi care duc la cheltuieli”, a declarat Ludovic Orban în plenul Parlamentului, la asumarea răspunderii pe legea plafoanelor bugetare pentru anul viitor.

El a ţinut să sublinieze că bugetul României pe 2020 nu mai suportă nicio nouă cheltuială suplimentară.

”Orice cheltuială care este rezultatul adoptării unor legi va duce la creşterea deficitului sau la imposibilitatea de a face cheltuieli vitale şi va crea probleme mari, inclusiv pentru atragerea fondurilor europene, din lipsa capacităţii de a asigura cofinanţare. Să vă gândiţi că este aproape imposibil să mai venim cu proiecte de legi fără a identifica surse de finanţare”,a mai afirmat şeful Executivului.

Preşedintele USR Dan Barna a declarat joi, că a discutat cu premierul Orban despre dorinţa USR ca bugetul să fie construit în zona unui deficit de 3%. 

Proiectul de lege privind plafoanele principalilor indicatori fiscal-bugetari, pus în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Finanţelor publice, indică un o creştere economică de 4%, şi un deficit bugetar de 3,6% din PIB pentru anul 2020, în valoare de 40,6 miliarde de lei, provocat în special de cheltuielile de personal de peste 109 miliarde de lei.

La estimarea veniturilor şi cheltuielilor bugetare pentru perioada 2020-2022, Finanţatele au avut în vedere mai multe măsuri, precum creşterea accizelor la ţigarete, ceea ce va duce la scumpirea acestora, dar şi îngheţarea anumitor indemnizaţii, inclusiv cele ale demnitarilor, şi interzicerea cumulării pensiei cu salariul în instituţii publice, pentru pensionarii care beneficiază de drepturi de pensie plătite din fonduri publice. De asemenea, proiectul ia în calcul şi asigurarea a 2% din PIB pentru Apărare.

Accizele cresc cu 20 lei/1.000 de ţigarete

Astfel, în vederea menţinerii deficitului estimat, MFP ia în calcul creşterea accizei specifice pentru ţigarete, de la 366,147 lei/1.000 ţigarete la 386,377 lei/1.000 ţigarete, dar şi majorarea nivelului accizei totale pentru ţigarete de la 483,74 lei/1.000 ţigarete la 503.97 lei/1.000 ţigarete, începând cu 1 ianuarie 2020, astfel încât să fie respectate prevederile art. 10 alin. (2) din Directiva 2011/64/UE privind structura şi ratele accizelor aplicate tutunului prelucrat, respectiv acciza globală pe ţigarete să reprezinte cel puţin 60% din preţul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul al ţigaretelor eliberate pentru consum.

O a treia măsură prevăzută în proiect este „eliminarea mecanismului plăţii defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu”. „Executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituţiile de credit, în limita sumei totale a obligaţiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înfiinţare a popririi”, se arată în Nota de fundamentare a actului normativ.

Ce indemnizaţii vor fi îngheţate la nivelul actual

În ceea ce priveşte indemnizaţiile, proiectul Finanţelor arată că, începând cu 1 ianuarie 2020, „indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, se menţin la nivelul aferent lunii decembrie 2019”.

Potrivit Legii 153 /2017, demnitarii sunt preşedintele României, senatorii şi deputaţii, primarii, premierul, vicepremierul, miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, cadrele din conducerea Consiliului Legislativ, Consiliul Economic şi Social, Avocatul Poporului, Curtea de Conturi, Secretariatul General al Guvernului, Academia Română, Consiliul Concurenţei, Consiliul Naţional al Audiovizualului, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat, Autoritatea Electorală Permanentă, prefecţii şi subprefecţii.

O altă plafonare se referă la valoarea indemnizaţiei de hrană, care se va menţine la nivelul din anul 2019, MFP luând în calcul şi menţinerea la nivelul actual, de 6.240 de lei, a indemizaţiei de merit.