Opt din zece manageri de top spun că au luat decizii strategice bazate pe informaţii eronate
0Managerii cu experienţă se străduiesc să ia deciziile corecte, în condiţiile în care 72% din organizaţii admit că au avut minimum o iniţiativă strategică eşuată, pe fondul erorilor din procesul decizional, iar 80% recunosc că au luat decizii strategice pornind de la informaţii greşite, în ultimii ani.
Datele reies dintr-un studiu realizat de Chartered Institute of Management Accountants (CIMA) şi American Institute of Certified Public Accountants (AICPA).
Supraîncărcarea informaţională, birocraţia excesivă, lipsa încrederii şi stimulentele nealiniate cu obiectivele de business au fost menţionate ca factori care contribuie la greşeli în procesul decizional, de către companii din toată lumea.
Raportul „Joining the dots: decision making for a new era” s-a adresat managerilor de top din organizaţii mari din 16 ţări. Studiul a arătat că managerii admit că au făcut greşeli în procesul decizional, dar şi că 80% recunosc că au luat decizii strategice pornind de la informaţii eronate. De asemenea, 42% din respondenţi spun că organizaţia pe care o conduc a pierdut un avantaj competitiv pentru că au fost lenţi în luarea deciziilor. Surprinzător, doar 28% dintre respondenţi sunt de părere că organizaţia este capabilă să le asigure liderilor cu experienţă oportunitatea de a învăţa din rezultatele deciziilor luate.
Principalele cauze ale deciziilor de slabă calitate
Supraîncărcarea informaţională: 36% dintre respondenţi afirmă că organizaţia lor nu face faţă surplusului informaţional, iar 32% afirmă că big data a înrăutăţit situaţia. Doar 37% consideră că big data le-a fost utilă. În rândul celor mai performante organizaţii, 86% dintre respondenţi evaluează deja informaţia managerială de care au nevoie pentru a se concentra pe modalităţi de creştere a valorii modelului de afaceri.
Birocraţia: aproape o treime dintre respondenţi (29%) au indicat că problemele de coordonare cauzate de birocraţie sunt cel mai mare obstacol în calea eficientizării procesului decizional.
Încrederea şi colaborarea deficitare: 43% dintre participanţii la studiu afirmă că nivelul de încredere între executivii din cadrul organizaţiei lor necesită îmbunătăţiri, în timp ce 57% au fost de părere că o colaborare mai activă este necesară pentru îmbunătăţirea procesului decizional. Aproape două treimi (65%) au afirmat că este nevoie de o creştere a nivelului de încredere între lideri şi angajaţi, per ansamblu.
Structura stimulentelor: 61% dintre lideri admit că structura stimulentelor oferite de organizaţia lor nu încurajează luarea deciziilor corecte pentru obţinerea de valoare pe termen scurt, mediu şi lung.
„Rezultatele acestui studiu pot genera îngrijorări semnificative, având în vedere că deciziile greşite duc la probleme în afaceri. Organizaţiile trebuie să trateze procesul decizional ca un element vital într-o afacere, care trebuie derulat cu profesionalism şi îmbunătăţit continuu. Mai mult decât atât, liderii trebuie să înceapă să gândească într-un mod integrat. Aceasta presupune o cunoaştere clară şi bine definită a modelului de afaceri şi alinierea deciziilor în funcţie de acest model, colectarea şi analizarea rapidă a tuturor informaţiilor relevante din toate zonele afacerii şi concentrarea pe indicatorii de performanţă esenţiali, mai degrabă decât pe instinct sau zvonuri”, a declarat Krzysztof Kmuk, CIMA Emerging Markets Development Manager CEE.
„Suntem în era big data, iar percepţia comună pare să fie «mai mult este mai bine». Studiul nostru arată, însă, că big data devine o povară pentru cei responsabili de procesul decizional, în multe organizaţii, întrucât nu sunt capabili să extragă şi să analizeze informaţii relevante. Având o înţelegere profundă a modalităţilor de creştere a unei afaceri, atât din punct de vedere financiar, cât şi non-financiar, funcţia de contabilitate financiară joacă un rol critic în conectarea persoanelor potrivite cu informaţia potrivită pentru a obţine avantajul competitiv”, a afirmat Barry Melancon, CPA, CGMA, Preşedinte şi CEO AICP.
Organizaţiile care au afirmat că sunt echipate corespunzător pentru a lua deciziile necesare pentru a obţine performanţe la nivelul afacerii au arătat că respectă principii integrate în procesele decizionale, similare cu cele conturate de Principiile Globale de Contabilitate de Management (GMAP). GMAP a fost conceput pentru a crea cadrul principial pentru a sprijini sectorul public şi privat să ia decizii mai bune şi să fie capabile să răspundă atât riscurilor, cât şi oportunităţilor întâmpinate într-o manieră eficientă.