Oficialii din Finanţe recunosc: statul s-a fript cu noul Cod Fiscal. Care sunt problemele semnalate

Statul a încercat prin noul Cod Fiscal să împuşte trei iepuri deodată: să simplifice legislaţia, să stimuleze economia şi să majoreze în acelaşi timp veniturile la buget. Numai că începe deja să experimenteze efecte adverse.

Gabriel Biriş, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor, a declarat că legislaţia fiscală din România are lacune şi stimulează creearea unei noi bule imobiliare, exact ca în perioada 2005-2008, şi a cerut schimbarea sistemului de taxare pe clădiri.

În perioada de boom imobiliar, mulţi dezvoltatori imobiliari au înregistrat tranzacţiile în nume personal, şi nu prin intermediul unor firme, speculând o lacună legislativă care permitea evitarea plăţii unor taxe. „Ce a făcut România în 2005-2008? Am avut grijă să alimentăm o bulă speculativă neimpozitând tranzacţiile imobiliare. Apoi, am permis firmelor să vândă proprietăţi fără să impozităm. Exact asta se întâmplă acum, alimentăm o bulă speculativă“, a spus Biriş, la o conferinţă, potrivit News.ro.

Noul Cod Fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, a introdus taxarea clădirilor în funcţie de destinaţie, şi nu de proprietar. Codul Fiscal permite însă consiliilor locale să stabilească impozite pe clădiri rezidenţiale (utilizate pentru locuire) între 0,08% şi 0,2% din valoare, în timp ce la clădirile nerezidenţiale, deţinute în mare parte de firme şi instituţii, impozitul ajunge până la 1,3%. Cele mai multe consilii locale au aprobat, pentru 2016, impozite apropiate de cota minimă pentru locuinţe şi impozite apropiate la nivelul maxim pentru clădirile nerezidenţiale. „Păi persoanele fizice votează, persoanele juridice nu“, a mai spus oficialul.

PFA-urile se mută la microîntreprinderi

Biriş s-a referit şi la o altă prevedere din Codul Fiscal, respectiv taxarea persoanelor fizice autorizate (PFA). Prin noul Cod Fiscal, impozitarea a devenit mult mai dură pentru PFA, acestea fiind acum obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (CAS) la venitul net efectiv realizat, dar nu mai mică de 35% din salariul mediu lunar. De asemenea, plata CAS este obligatorie, din acest an, şi pentru cei care au în paralel salarii.

Tot Codul Fiscal a introdus şi impozit diferenţiat pentru microîntreprinderi, în funcţie de numărul de angajaţi, acestea fiind de 1%, 2% sau 3%, acesta din urmă aplicându-se pentru microîntreprinderile fără angajaţi. Totodată, plafonul pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor a fost majorat de la 65.000 la 100.000 euro anual.

Astfel, rata efectivă de taxare pentru PFA ajunge la 35,3% pentru venituri de 60.000 de euro, în vreme ce pentru o microîntreprindere este de trei ori mai mică, de 12,8%, conform Profit.ro. Din această cauză, foarte multe PFA se mută acum pe microîntreprindere, peste 5.000 de astfel de entităţi apărând de la începutul anului, potrivit lui Biriş. „Creăm categorii privilegiate şi categorii oropsite. Prin noul Cod Fiscal am obţinut predictibilitate şi stabilitate? Nici pomeneală. În loc de predictibilitate, avem în continuare, discrepanţe”, a mai spus el.

Dividende vs investiţii

Un alt exemplu a fost adus în urmă cu două zile de către Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). El s-a referit la scutirea de impozit pe profitul reinvestit, prevedere intrată în vigoare în anul 2014 şi care stimulează capitalizarea companiilor din România. De la 1 ianuarie 2016 a intrat, însă, în vigoare o altă prevedere, prin noul Cod Fiscal: scăderea impozitului pe dividende de la 16% la 5%, ceea ce stimulează retragerea de bani din firme. Olteanu a caracterizat situaţia drept „contradictorie, ca să nu spun schizofrenică“, potrivit Agerpres.ro.

„Taxa pe sărăcie“

În fine, o altă problemă o constituie impunerea de contribuţii de sănătate pentru persoanele care nu au niciun venit. Noul Cod Fiscal prevede de la 1 ianuarie obligativitatea unei contribuţii lunare de 5,5% din salariul minim pe economie. Cum acest venit va ajunge la 1.250 de lei din mai, rezultă o contribuţie lunară de 69 de lei. În schimb, dacă cei care nu au venituri nu cotizează pentru o perioadă de cel puţin şase luni, atunci baza de calcul este de şapte ori mai mare decât salariul minim brut pe ţară, astfel că pentru o lună se ajunge la 481 de lei. Măsura îi obligă pe cei fără venituri să se înscrie la Fisc în termen de 15 zile.

Nici nu a intrat bine în vigoare această prevedere că Guvernul şi-a dat seama imediat de greşeală şi a promis eliminarea acesteia.