O nouă amânare pentru legea offshore

Deputaţii din comisii nu au reuşit nici marţi să ajungă la un acord în privinţa legii offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, dezbaterile urmând să fie reluate luni, în ultima săptămână dinainte de vacanţa parlamentară.

Marţi a avut loc o şedinţă comună a Comisiei de Industrii, Comisiei de Administraţie şi Comisiei de Buget Finanţe. Cele trei comisii vor trebui să elaboreze un raport final pe legea offshore, esenţial pentru ca legea să intre la votul final în plenul Camerei Deputaţilor. Acest raport a fost amânat de nenumărate ori de Comisia de Industrii din cauza disputelor dintre preşedintele acesteia şi petrolişti în privinţa fiscalităţii.

Discuţiile s-au împotmolit şi marţi, ca şi până acum, la capitolul fiscalitate. Petroliştii doresc ca pe durata acordurilor actuale statul român să nu mai impună altă taxă în afara redevenţelor, iar dacă totuşi o face să fie obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. Ei spun că în offshore nu ar trebui să se aplice impozitul suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate deja.

La şedinţă, şi şefii principalelor companii petroliere cu interese în Marea Neagră au participat la şedinţă. Este vorba despre Christina Verchere, din luna mai noul director general al OMV Petrom, Richard Tasker, lead country manager al ExxonMobil România, şi Mark Beacom, şeful companiei Black Sea Oil&Gas, potrivit HotNews.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi că nu va fi de acord ca toate gazele din Marea Neagră să fie vândute doar pe contracte bilaterale, ci trebuie ca producţia din Marea Neagră să fie folosită pentru dezvoltarea României.

ExxonMobil estimează că, dacă va extrage gaze din Marea Neagră, producţia ar putea ajunge la la 6,3 miliarde de metri cubi pe an. O decizie finală de a investi nu a fost încă luată, a declarat luni Richard Tusker, în contextul în care parlamentarii încă mai dezbat asupra prevederilor legii care le-ar da undă verde companiilor pentru investiţii. „Dar voi spune la ce ne uităm ca să luăm această decizie. În primul rând, Marea Neagră reprezintă o provocare, fiind vorba de ape adânci. Apoi trebuie să înţelegem cum reglementările vor afecta investiţia noastră. Trebuie să ştim sigur că avem un cadru fiscal predictibil şi stabil. În al treilea rând, este vorba de accesul la pieţe. Trebuie să găsim pieţe, unde să vindem gazul. Deci avem nevoie de infrastructură în România, precum şi de interconectări. Şi pentru acestea este necesară o legislaţie stabilă. Iată la ce ne uităm când analizăm decizia finală de investiţii”, a spus Tusker.

În februarie, Sorin Gal, director general în cadrul Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale (ANRM), anunţa că rezervele de gaze din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna ca producţia totală a ţării să se dubleze timp de 20 de ani.