Noul președinte al Băncii Mondiale începe mandatul în forță. Ajay Banga cere angajaților BM să dubleze eforturile pentru dezvoltare și protecția mediului

Ajay Banga noul președinte al Băncii Mondiale le-a cerut celor peste 16.000 angajați ai băncii să dubleze eforturile pentru dezvoltare și protecția mediului. Acesta a precizat că viziunea sa este “să creeze o lume fără sărăcie pe o planetă bună de locuit“.

            Acesta a mai subliniat importanța ca Banca Mondială să devină mai eficientă, să fie reduși timpii de așteptare pentru finanțarea proiectelor, care în prezent poate dura până la trei ani.

Conform comunicatului trimis angajaților Băncii Mondiale, Banga consideră că “pentru a ne îndeplini ambițiile, este necesar să evoluăm pentru a maximiza resursele, să scriem noi proceduri, să gândim creativ, să ne asumăm riscuri în cunoștință de cauză și să stabilim noi parteneriate cu societatea civilă și instituțiile multilaterale“.

Ajay Banga, om de afaceri americano-indian, în vârstă de 63 de ani, nominalizat la funcție de către Statele Unite, a declarat și în trecut cî dorește reformarea Băncii Mondiale și acordarea unei priorități sporite dezvoltării zonelor defavorizate și finanțarea luptei împotriva încălzirii globale.

Alegerea americanului Ajay Banga în funcția de  nou președinte al Băncii Mondiale nu este nicio supriză acesta fiind singurul candidat la poziție. Candidatura sa a fost susținută de India, Kenya și de Africa de Sud, de diverse state francofone.

Conform unei tradiţii nescrise, conducerea Băncii Mondiale (BM) a fost apanajul Statelor Unite, americanii conducând întotdeauna Banca de la crearea sa, în urma acordurilor de la Bretton Woods din 1944.

În mod tradițional încă de la înfiinţarea Băncii Mondiale (BM) şi a Fondului Monetar Internaţional, în fruntea BM este numit un american, iar europenii desemnează persoana de la şefia FMI. Cel mai mare acţionar al Băncii Mondiale sunt Statele Unite ale Americii.

Ajay Banga și-a început mandatul de cinci ani pe 2 iunie, iar începutul este unul în forță, acesta susține că este nevoie de trilioane investiți în segmente cheie precum prevenirea încălzirii globale, dezvoltarea regiunilor defavorizate, investiția în capital uman, accesul la servicii de sănătate, educație și servicii financiare.