Norul care promite să ne schimbe viaţa

O tehnologie care în ultimii ani a început să se infiltreze tot mai mult în vieţile noastre promite să schimbe fundamental felul în care trăim şi muncim: cloud computing.

Pe la mijlocul lui 2008, Steve Jobs şi-a dat seama care urma să fie următorul mare val în industria IT. Produsul pe care îl visa şeful Apple era o rezolvare la cea mai mare problemă a internetului: cum să-ţi strângi toate documentele şi datele de pe toate dispozitivele electronice într-un singur loc?

Tehnic vorbind, răspunsul exista deja, iar oamenii din industrie foloseau un termen meteorologic pentru a-l numi cloud, adică nor. Metafora este destul de transparentă: dacă norii din natură se formează din vaporii de apă, norii informatici se coagulează din informaţiile evaporate din computerele şi dispozitivele noastre mobile.

Norul de acasă

Astăzi, cloud computingul a devenit noul teren de luptă pentru cele mai mari companii din industria IT: de la Google la Apple, de la Microsoft la Amazon, toată lumea vrea o bucăţică din această piaţă, care promite să schimbe în anii care vin însuşi felul în care interacţionăm cu dispozitivele digitale, cu implicaţii profunde pentru felul în care muncim şi trăim.

Cloudul este astăzi cel mai prezent în ograda consumatorului, ca urmare a  numărului tot mai mare de gadgeturi pe care acesta le posedă. Studiile recente arată că astăzi consumatorul mediu este conectat la între trei şi cinci ecrane, un individ obişnuit din Statele Unite şi Europa împărţindu-şi atenţia pe parcursul unei zile normale între televizor, computerul personal, computerul de la muncă, smartphone şi, eventual, tabletă. Adevărata problemă vine atunci când încerci să sincronizezi datele produse cu ajutorul tuturor acestor dispozitive digitale.

Dincolo însă de sincronizarea smartphone-ului cu tableta, pentru viitorul apropiat, cloudul promite lucruri şi mai uimitoare: maşini conectate la internet, capabile să funcţioneze şi ca un computer personal sau gadgeturi şi aparate electrocasnice care iau singure decizii pe baza informaţiilor la care au acces.

Pe segmentul de busi­ness implicaţiile cloud computingului sunt însă cu mult mai profunde. Ceea ce propun jucătorii precum Google sau Microsoft e renunţarea la modelul tradiţional, în care companiile îşi construiesc şi administrează singure sistemele informaţionale, în favoarea abonamentelor per utilizator în care sunt incluse toate costurile software-ului şi mentenanţei.

Flexibilitate pentru companii

Pe lângă reduceri de costuri şi o eficienţă economică crescută, o asemenea structură promite o flexibilitate ieşită din comun pentru companii.

Astfel, companiile ar putea avea exact atâţia angajaţi  cât au nevoie în funcţie de obiectivele curente - 1.000 luna aceasta, 700 luna viitoare - sau angajaţi care lucrează de oriunde vor fiind mereu în contact cu colegii lor şi putând colabora în timp real cu oricine.

56% din utilizatorii de internet folosesc azi servicii de e-mail în cloud precum Gmail, Yahoo! Mail sau Hotmail.

70% din bugetele departamentelor de IT sunt destinate azi mentenanţei computerelor şi serverelor.

35% din forţa de muncă globală va fi mobilă până în 2013, conform International Data Corporation (IDC).

Mai puteţi citi în numărul 75 al „Forbes România"

De zece ori mai mari. Să diversifice prudent lichidităţile pe care le administrează, cu un bun management al riscului, pe o piaţă dominată de incertitudini. Cam aşa ar putea fi rezumate obiectivele administratorilor de fonduri mutuale pe 2012.

Când tonul nu face muzica. Cât de lung şi anevoios este drumul de la teoria unei case pasive, cu consum ce tinde spre zero, până la un business rentabil în domeniul construcţiilor eficiente energetic.

Brăţara din Turcia. Ahmet Canbazoglu nu e mare amator de bijuterii scumpe. Proprie­tarul restaurantului Casa Mediterană poartă o singură brăţară. Care face minuni.