Motivele pentru care Europa se află în pragul celei de-a doua recesiuni

Mare tensiune pe pieţele financiare! Măsurile de austeritate anunţate de tot mai multe state europene pun în pericol relansarea creşterii economice a Bătrânului Continent. De la o criză în formă de V se prefigurează una de tip W. 

Trăim vremuri cu adevărat dramatice în care pieţele nu mai funcţionează corect; într-o anumită măsură, situaţia seamănă cu cea de la mijlocul lui septembrie 2008, după falimentul Lehman Brothers". Declaraţia lui Jean-Claude Trichet, preşedintele Băncii Centrale Europene (dată pe 15 mai cotidianului german „Der Spiegel"), îi provoacă şi acum fiori reci lui Daniel Pocorea, directorul pentru Pieţe de Capital din BRD - Groupe Société Générale. Nu-i place deloc această comparaţie, dar recunoaşte că, în ultimele săptămâni, din cauza problemelor din zona euro, pieţele sunt stăpânite de incertitudine, iar panica şi-a făcut din nou loc printre investitori.

„Se tem de necunoscut, iar în acest moment nu există nimic concret care să-i liniştească, nici pe plan intern şi nici pe plan internaţional", spune Pocorea, cu ochii aţintiţi pe cele trei monitoare de pe biroul său. În ziua interviului (18 mai),  piaţa de la Bucureşti traversa una dintre cele mai volatile şedinţe din acest an. BET FI înregistra o scădere de 5% după ce, în deschiderea şedinţei, creştea uşor.

Fluctuaţiile puternice îi amintesc de perioada neagră de la sfârşitul anului 2008 (după căderea Lehman Brothers), când străinii ieşeau de pe pieţele emergente fără să se mai uite şi la ce preţ. După un an de creşteri susţinute, pieţele de acţiuni s-au confruntat în ultima lună cu deprecieri semnificative, iar moneda europeană se află sub presiunea dolarului, atingând minimul ultimilor patru ani (1,2143 în data de 19 mai). Totul pe fondul neliniştilor că măsurile guvernelor europene privind reducerea deficitelor fiscale şi a datoriilor publice vor fi insuficiente pentru ca zona euro să iasă din criză. De altfel, indicele VIX, care reflectă volatilitatea din pieţe şi (practic) nervozitatea investitorilor, a urcat de la 18 puncte la sfârşitul lunii aprilie la peste 40 de puncte, la sfârşitul lunii mai.

INCERTITUDINE. „Este devreme să spunem dacă vom avea a doua recesiune, dar în mod clar este posibil", avertiza recent Erik Berglof, economist-şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Asta înseamnă un „double - dip recession", cunoscută în teorie sub forma de W (cu scăderi şi reveniri ale economiei). Iar situaţia actuală pare să-i dea dreptate. Creşterea fragilă a PIB-ului din primul trimestru din zona euro cu 0,2% are toate şansele să devină negativă, în a doua jumătate a anului, tocmai din cauza programelor de austeritate fiscală a statelor occidentale.

Acestea vor avea efecte negative directe asupra creşterii economice a ţărilor europene dezvoltate prin restrângerea creditării şi sporirea şomajului, dar vor compromite şi redresarea ţărilor din Europa de Est prin inhibarea consumului.

ALFABETUL CRIZEI. Astfel, cei care sperau anul trecut într-o revenire în formă de V (reluare rapidă a creşterii) a zonei euro s-au dovedit a fi mult prea optimişti. Formele de relansare economică au generat încă de anul trecut intense dezbateri, însă acum, mai mult ca oricând, estimările tind să fie date peste cap. „În condiţiile actuale este improbabil ca recesiunea din Europa să fie de tip V", spune Daniel Pocorea.

În ceea ce priveşte economia autohtonă, ar înclina spre un U (recesiune de lungă durată, urmată de revenire) din cauza unei lipse de strategii privind ieşirea din criză. România fa­­­ce parte din eşalonul ţărilor care trebuie să implementeze măsu­­­ri severe de ajusta­­re a dezechilibrelor struc­­­­turale cu consecinţe asupra creşterii economice. Din acest motiv, pentru Nicolae Albu, director de investiţii la Erste Asset Management, scenariul cel mai probabil va fi L (perioadă lungă de creştere nulă). „Nu exclud nici o revenire în formă de U, dacă ajustarea deficitului se face repede şi cu succes", adaugă acesta. El crede că dinspre Europa, pe termen scurt şi mediu, cel mai mare pericol vine de la posibila dezmembrare a zonei euro.

Citiţi mai multe despre posibilele scenarii de ieşire din criză în numărul 32 al revistei Forbes România.