MIPE: În contul statului roman intră 1,9 miliarde de euro, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat prin PNRR. Cum vor fi utilizaţi banii

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a transmis, miercuri, că, în data de 13 ianuarie, o tranşă de 1,9 miliarde de euro va intra în contul statului român, reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României prin PNRR, după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021.

„În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) între Comisia Europeană şi România, va fi virată suma aferentă prefinanţării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului.”, au transmis reprezentanţii MIPE.

Potrivit sursei citate, această sumă vine în completarea primei tranşe a prefinanţării, pe componenta de grant, plătită de către Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro.

Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării şi demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021.

„Împrumuturile din acest program, atrase în condiţii foarte avantajoase, vor fi utilizate pentru finanţarea unor proiecte de anvergură pentru România, fie că vorbim de sute de kilometri de autostradă, zeci de mii de locuinţe racordate la reţele de apă şi canal, facilităţi pentru digitalizarea a câtorva mii de IMM-uri sau zeci de mii de hectare de reîmpăduriri. Accesul la aceste fonduri este condiţionat însă de îndeplinirea reformelor asumate prin PNRR, şi de aceea este nevoie de un efort comun al tuturor cordonatorilor”, a declarat ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu.

Reprezentanţii MIPE au mai precizat că, potrivitDeciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021, sumele împrumutului vor fi disponibilizate în 10 tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului.

„Responsabilitatea îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor stabilite în cadrul PNRR şi care stau la baza tragerii tranşelor în cadrul împrumutului revine coordonatorilor de reforme şi investiţii, adică ministerele (entităţile) responsabile de implementarea reformelor şi/sau a componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor, precum şi ministerele care au în subordine/coordonare/sub autoritate entităţi responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor şi/sau investiţiilor.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, România putând însă solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşei/tranşele ulterioare.”, a mai transmis ministerul.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanţarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum şi pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Aplicarea prevederilor Acordului de împrumut se va realiza de către Ministerul Finanţelor, în calitate de împrumutat, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator naţional al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, pe componenta de împrumut, vor fi finanţate reforme şi investiţii care contribuie la redresarea economică şi socială, precum şi la dezvoltarea pe termen lung a ţării.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene va transmite, în prima parte a anului 2022, prima cerere de plată către Comisia Europeană, în baza îndeplinirii celor 24 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului I 2022 (din totalul de 507 asumate la nivelul întregului plan).

Suma aferentă implementării planului de redresare şi rezilienţă al României este de 29.181.842.750 euro. 

România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro şi împrumuturi în valoare de 14.942.153.000 euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Împreună, acestea reprezintă 13,09 % din PIB-ul din 2019. 

Planul conţine 171 de măsuri (64 de reforme şi 107 investiţii), structurate în jurul a şase piloni şi a cincisprezece componente.

Planul abordează o parte semnificativă din provocările structurale mai vechi care au rămas nesoluţionate, astfel cum au fost identificate în recomandările relevante specifice adresate României de către Consiliu în 2019 şi în 2020. Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale, consolidând, în acelaşi timp, asistenţa medicală, educaţia, coeziunea socială şi incluziunea.