Mii de cuponari furaţi de brokeri nu au primit niciun leu despăgubire în 7 ani
0Pentru a primi înapoi titlurile sau contravaloarea lor, micii acţionari trebuie să se adreseze instanţei
Constantin şi Elisabeta Lungu din Buzău s-au numărat printre milioanele de acţionari care au primit cupoane în mod gratuit, în cadrul Procesului de Privatizare în Masă (PPM). După doi ani în care au beneficiat de dividende pentru cele 80 de acţiuni deţinute la Turbomecanica SA, cei doi au constatat cu stupoare că nu mai figurează în Registrul Acţionarilor. Deşi au făcut toate demersurile necesare, ei nu au primit, nici până azi vreo despăgubire concretă.
Acesta nu este, din păcate, un caz singular: mii de mici acţionari au fost furaţi, înainte de anul 2000, de brokerii care au speculat "portiţele" legislative. Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare (SVM-uri la vremea respectivă) care au fost implicate în renumitele "furturi cu discheta" au fost scoase în afara legii, iar o parte din brokeri au ajuns după gratii. Cuponarii, însă, nu şi-au mai văzut nici banii, nici acţiunile înapoi.
Cercul vicios al autorităţilor
Nemulţumiţi că nu au mai primit dividende, cuponarii Turbomecanica (TBM) s-au adresat în scris, în primă fază, către societatea emitentă. Răspunsul primit a avut darul de a-i năuci: începând din data de 5 aprilie 1999, cei doi nu mai figurează ca acţionari ai societăţii în cauză.
Au mers, însă, mai departe, şi au trimis solicitări către Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). De la BVB au primit confirmarea celor aflate de la reprezentanţii Turbomecanica şi câteva detalii referitoare la părţile implicate în dispariţia din registrul acţionarilor: acţiunile au fost tranzacţionate la 15 ianuarie 1999 de către SSIF Expert Broker Group, la ordinul societăţii de valori mobiliare Valinvest SA.
Potrivit răspunsului BVB, societăţii Valinvest i-a fost retrasă autorizarea de funcţionare în luna septembrie 1999 de către CNVM, societatea nemafiind nici membră a Asociaţiei Bursei de Valori, "astfel că nu mai putem solicita copia documentelor primare care au stat la baza tranzacţiei respective". De la CNVM, cei doi au aflat că sesizarea lor a ajuns spre soluţionare la Inspectoratul General de Poliţie.
Cei doi au ajuns şi pe scările tribunalului Bucureşti, sector 4. "Acolo, nu a fost vorba de niciun complet de judecată: erau mai mulţi în situaţia noastră, veniţi de la primele ore ale zilei. După prânz, a venit cineva şi ne-a întrebat de unde am obţinut acţiunile. Atât. Apoi ne-au spus să plecăm acasă, că va veni şi răspunsul. Dar acesta nu a mai venit. De la prezentarea în instanţă au trecut trei ani", povesteşte Lungu Elisabeta.
Practic, cuponarii păgubiţi astfel nu-şi pot recâştiga drepturile decât în justiţie. "Acesta este unul dintre cazurile clare de fraudă. Numai instanţa judecătorească poate soluţiona astfel de situaţii. Este posibil ca, de fapt, cazul să fie rezolvat, dar cei doi să nu fi fost înştiinţaţi.
Astfel de fenomene s-au manifestat şi pe alte pieţe de capital, şi, prin urmare, nu definesc imaginea pieţei româneşti", spune Graţiela Iordache, preşedintele Asociaţiei Acţionarilor din România.
Cazurile raportate la CNVM , în scădere
În perioada 2000 2001, departamentul de Control-Anchetă (actualul Corp de Control) al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) a primit aproximativ 1.000 de reclamaţii referitoare la furturi şi pierderi de certificate de acţionari, sau la furturi de acţiuni din Registrul Acţionarilor. "Din 2002 până în prezent, sesizările au vizat faptele petrecute înainte de 2000. Numărul acestora este, însă, în scădere. De exemplu, în 2005, direcţia de monitorizare-investigare a primit 434 de sesizări privind posibile furturi de acţiuni", spune Ciprian Ene, purtătorul de cuvânt al CNVM.
Dacă un acţionar care a primit cupoane în cadrul privatizării în masă constată că nu se mai regăseşte în Registrul Acţionarilor, primul pas pe care trebuie să-l facă este să se adreseze CNVM-ului, furnizând informaţii despre identitatea sa, despre numărul de acţiuni deţinute şi despre emitent. În acest caz, Comisia poate identifica entităţile implicate şi poate aplica sancţiuni contravenţionale. "Comisia nu este, însă, abilitată să constate furtul, ci doar să trimită cazul mai departe organelor de urmărire penală, în cazul în care, din informaţiile existente, poate fi formulată suspiciunea de furt", explică reprezentantul CNVM.
Constrângeri legislative
După 2001, CNVM a operat modificări legislative care să elimine posibilitatea furtului de acţiuni:
*Introducerea de coduri confidenţiale pentru acţiunile emise de anumiţi emitenţi;
*Obligativitatea solicitării extrasului de cont anterior vânzării acţiunilor dobândite în cadrul
Procesului de Privatizare în Masă;
* Plăţi prin mandat poştal;
*Eliminarea contractelor de intermediere între SSIF-uri.