Mihaela Triculescu va afla de la Comisia de Prognoză ce firme trebuie să verifice. Care este procedura

Şefa ANAF, Mihaela Triculescu, şi preşedintele Comisiei de Prognoză, Ion Ghizdeanu, au semnat la 22 ianuarie un „Acord de cooperare între cele două instituţii pentru dezvoltarea şi realizarea analizelor de risc şi eficientizare a acţiunilor de control şi verificare”.

Potrivit acestuia, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză va indentifica firme "care prezintă risc fiscal ridicat", iar ANAF va merge în control, se arată în documentul citat de Hotnews. 

„Începând cu luna ianuarie 2019, CNSP va selecta contribuabilii care vor fi propuşi pentru a fi cuprinşi în controalele întreprinse de ANAF în funcţie de domeniul de activitate, fluctuaţia cifrei de afaceri şi a celorlalţi indicatori stabiliţi de comun acord între ANAF şi CNSP”, se arată în document.

Analiza de risc se va realiza de ANAF în funcţie de indicatorii statistici existenţi în bazele de date ale ANAF şi indicatorii statistici trimişi de CNSP, având drept scop determinarea sectoarelor şi societăţilor unde există potenţiale riscuri fiscale.

Conform Acordului, Comisia de Prognoză va comunica lunar conducerii ANAF situaţia domeniilor şi a societăţilor comerciale care prezintă un grad ridicat de risc de evaziune fiscală, cele două entităţi urmând să realizeze trimestrial o analiză comună a rezultatelor şi să aducă îmbunătăţiri metodologiei de analiză re risc, dacă va fi cazul.

În ce priveşte Fiscul, acesta va folosi analiza re risc şi informaţiile transmise de către CNSP pentru stabilirea programului acţiunilor de control. Modalitatea de preluare şi stabilirea concretă a acţiunilor de control se realizează de către ANAF cu comunicarea către CNSP a considerentelor pentru care unele dintre propunerile CNSP nu au fost preluate.

În măsura în care pentru analiza re risc sunt necesare informaţii sectoriale şi microeconomice de la societăţile comericiale sau instituţii publice, ANAF şi CNSP vor colabora în vederea obţinerii acestora, în conformitate cu prevederile legale.

Pe de altă parte, în cazul în care din analizele de risc rezultă necesitatea realizării unor acţiuni de verificare şi control complexe, cu participarea şi altor organisme abilitate, ANAF şi CNSP propun Guvernului luare de decizii cu privire la modalităţile concrete de cooperare instituţională.

Documentul mai prevede că ANAF se angajează să transmită CNSP informaţii cu privire la efectele obţinute în privinţa reducerii evaziunii fiscale, în urma acţiunilor de control la societăţile comerciale propse în analizele de risc.

În vederea realizării prevederilor Acordului, ANAF şi CNSP pot constitui grupuri de lucru comune.

"Conform datelor Institutului Naţional de Satistică (INS), ponderea economiei neobservate în PIB (economia ascunsă de bunuri şi servicii care nu contribuie la buget) a crescut la 22,8% în anul 2016, de la 20,5% în 2015, continuând să se menţină la peste 21% în anii 2017 şi 2018. Aceasta înseamnă că aproximativ 160-180 miliarde lei reprezintă valaorea adougată brută care nu este fiscalizată, ceea ce înseamnă un minim de pese 50 miliarde lei mai puţin la bugetul general consolidat", se arată în document.

Ghizdeanu: Nu vom lua din atribuţiile ANAF

Ion Ghizdeanu, a explicat modul în care va funcţiona acordul semnat cu Fiscul, precizând că nu vor fi preluate din atribuţiile ANAF, doar va face analize, iar acolo unde este identificată o "evoluţie specifică" a unei firme, va notifica mai departe Fiscul.

"Nu am luat nicio atribuţie ANAF. Încercăm împreună să avem o viziune sectorială, economică, bazată pe analizele macroeconomice, la care credem că ne pricepem, astfel încât să le oferim un sprijin (celor de la ANAF n.r.). Acesta este ca un suport informaţional suplimentar", a spus Ghizdeanu, pentru Hotnews.

„Vom spune: Din analizele de tip statistic şi economic pare că „cutare” au cifre de afaceri, variaţii mari în cifre, pierderi, sunt în afara sectorului.

Dacă noi putem să le spunem, de exemplu, că anumite societăţi nu au activitate conform sectorului, evident că se pot orienta către ele pentru a identifica cauzele, nu neapărat că fac evaziune. Nu putem spune că fac evaziune.

Noi spunem că sunt evoluţii specifice, atât. Cine doreşte să vadă de ce sunt evoluţii specifice, dânşii pot să... poate ei ştiu de ce sunt evoluţii specifice, poate ştiau cauzele prin declaraţiile pe care le primesc. 

Noi nu putem şti, de exemplu, că o societate este neapărat în insolvenţă. Noi spunem că societatea respetivă nu mai are cifră de afaceri şi are salariaţi. Deci asta e o evoluţie specifică”, a completat Ghizdeanu.