Măsurile lui Tăriceanu de ieşire din criză: impozit pe profitul BNR şi interzicerea achiziiţionării de sedii pentru instituţii

Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, în prezent deputat PNL, a prezentat astăzi un set de 22 de măsuri anticriză ca alternativă la reducerea veniturilor bugetarilor şi a pensionarilor, precum îngheţarea salariilor şi pensiilor, includerea BNR în seria plătitorilor de impozit pe profit, eliminarea deplasărilor externe şi a costurilor de telefonie mobilă.

Măsurile anunţate de Tăriceanu sunt:

- îngheţarea salariilor, pensiilor, ajutoarelor şi indemnizaţiilor primite în prezent, fără diminuarea acestora, pentru perioada de criză
- diminuarea numărului de consilieri de la cancelaria preşedintelui şi primului-ministru
- micşorarea numărului de consilieri din cabinetul unui ministru şi din cabinetele preşedinţilor de autorităţi publice la maximum trei
- desfiinţarea cabinetului demnitarului la nivelul secretarului de stat şi de la nivelul funcţiilor ce sunt echivalente ministrului şi secretarului de stat, de la nivelul preşedintelui de CJ, prefectului şi oricăror altor conducători

- înscrierea Băncii Naţionale a României ca plătitor de impozit pe profit, dacă nu chiar ca plătitor la buget al întregului profit pe care-l realizează, urmând ca acesta să fie utilizat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat
- întărirea exigenţei în ceea ce priveşte valorificarea bunurilor instituţiilor publice
- introducerea impozitului pe onorariul pe care-l primesc impresarii
- impozitarea tranzacţiilor cu drepturile federative asupra prestaţiilor sportivilor

- desfiinţarea corpului de inspectori guvernamentali din cadrul SGG, care în 2009 număra 150 de inspectori
- costul convorbirilor de telefonie mobilă să fie plătit de deţinător indiferent de funcţie
- reducerea cheltuielilor cu transportul în interesul serviciului cu 50%
- reducerea cu 50% a cheltuielilor cu deplasările în străinătate (43 milioane lei)
- mărirea normativului de personal pentru crearea unui post de şef de birou, serviciu, director, având în vedere că acesta, în prezent, este foarte mic (sunt direcţii cu câte 10 -12 salariaţi între care sunt şi directorii şi şefii de serviciu sau birou)
- diminuarea numărului de autoturisme puse la dispoziţie conducătorilor de instituţii şi reducerea normei de combustibil lunar cu 75% din costul actual (112 milioane lei)

- reducerea numărului de adjuncţi ai conducătorilor instituţiilor publice la maximum 1-2 în funcţie de mărimea instituţiei
- desfiinţarea tuturor instituţiilor publice care au un număr de salariaţi mai mic de 100, prin preluarea activităţilor acestora de către alte instituţii
- eliminarea, pe perioada crizei, a drepturilor salariale în natură primite de personalul din sectorul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională având în vedere că ceilalţi bugetari nu beneficiază de astfel de drepturi şi trebuie să-şi asigure hrana din salariul primit (2,4 miliarde lei )
- desfiinţarea cheltuielilor privind reclama, publicitatea, protocolul şi reprezentarea (24 milioane lei)

- interzicerea achiziţionării de sedii pentru instituţii
- analizarea veniturilor bugetare ce provin din concesiuni şi închirieri
- reanalizarea şi reevaluarea redevenţelor încasate din concesionarea şi închirierea pajiştilor montane, a arealelor de vânătoare şi de distracţie
- impozitarea câştigurilor obţinute de unităţile de cult, având în vedere sumele consistente care se alocă sub diferitele forme de la bugete acestora (pentru salarii, pentru construcţii, reparaţii, reabilitări etc.

Fostul premier a afirmat că din măsurile implementate de Guvernul Boc se poate face un "mic îndrumar de ceea ce să nu faci în situaţii de criză", adăugând că actualul prim ministru nu va vrea "din fudulie" să folosească măsurile anunţate de el.

Liberalul a adăugat că premierul "nu are un nivel de cunoştinţe minimale în domeniul economic care să-l ajute în această perioadă să adopte măsurile necesare pentru stoparea crizei şi nu are încredere în cei din jurul lui".