Marile privatizări, de la dezastru la succes

Foştii mamuţi industriali erau căpuşaţi şi furaţi ca-n codru, având pierderi masive. După privatizare, au devenit principalii plătitori de taxe şi campioni ai exporturilor.

Platformele şi combinatele industriale construite în „Epoca de Aur" au mai funcţionat, în virtutea inerţiei, câţiva ani buni după Revoluţie, însă s-au transformat rapid în găuri negre care înghiţeau sume colosale din bugetul ţării. Ţinta preferată a hoţilor de materiale, dar mai ales a căpuşelor, aceste combinate au fost sistematic stoarse de resurse, până când s-a ajuns într-o situaţie-limită: privatizare (chiar şi pe un leu) sau desfiinţare.

Soluţia salvatoare

În cazurile în care s-a ales desfiinţarea, combinatele au mai mers o vreme, mai mult datorită intereselor locale, după care au fost lăsate în paragină sau destrămate grindă cu grindă.

Privatizarea a fost soluţia salvatoare în majoritatea cazurilor, mai ales în marea industrie, unde fără investiţiile şi tehnologiile aduse de cumpărători s-ar fi ajuns ine­vitabil la un dezastru. De la dezastru au pornit, de fapt, multe combinate dintre cele privatizate.

Câteva au repurtat succese răsunătoare, altele au evoluat mai modest şi foarte puţine sunt cazurile în care companiile industriale transferate în sectorul privat să fi fost distruse cum au fost cele rămase la stat. În acest episod al serialului nostru „Raport asupra industriei" vom consemna câteva dintre privatizările ce pot fi considerate de succes, având în vedere transformările prin care au trecut firmele respective şi performanţele afişate astăzi.

Petrom: de la minus la plus un miliard

Înainte de controversata privatizare din 2004, Petrom avea pierderi de aproape un miliard de dolari. Acum este cea mai profitabilă companie din România. Anul trecut, profitul companiei s-a cifrat la 887 de milioane de euro, adică peste un miliard de dolari, acesta fiind cel mai mare profit înregistrat vreodată de o firmă din ţara noastră. Eficientizarea activităţilor şi investiţiile masive, de peste 90% din profiturile obţinute după privatizare (7,7 miliarde de euro), au adus Petromul de la minusul din 2004 la plusul de acum,potrivit reprezentanţilor companiei. Petrom este, desigur, şi unul dintre principalii contributori la bugetul de stat. Bugetul de investiţii al OMV Petrom pentru acest an însumează 5,2 miliarde de lei.

Dacia, ambasador în peste 40 de ţări

O privatizare mai puţin controversată a fost Automobile Dacia, compania care acum promovează imaginea României în peste 40 de ţări. Cu o cifră de afaceri de peste trei miliarde de euro, Dacia-Renault a produs anul trecut aproape 3% din PIB-ul României şi cel puţin 30% din exporturile ţării. De la preluarea uzinelor Dacia (în 1999), francezii de la Renault au investit în total peste 1,6 miliarde de euro.

Strategia Alro: creşterea continuă

Alro Slatina, un alt model de succes, a investit de la privatizare până în prezent peste 640 de milioane de dolari în România. Din aceşti bani, 341 de milioane de dolari au fost alocate în tehnologie, pentru creşterea capacităţii de producţie de bunuri cu valoare adăugată mare. La nivelul Alro Group, numărul de angajaţi a rămas relativ constant, de circa 3.400, potrivit datelor companiei.

„Compania a implementat strategia sa de creştere continuă, axată pe produsele cu valoare adăugată mare, reuşind, astfel, să rămână profitabilă", a declarat Marian Năstase, vicepreşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei. Acum, Alro Group plăteşte la buget aproximativ 91 de milioane de dolari (277,3 milioane de lei) pe an, sub formă de taxe şi impozite.

Compania a plătit taxe locale de 2,3 milioane de dolari (7 milioane de lei) în 2011. La rândul său, Alum Tulcea a plătit taxe la bugetul local de 254.000 de dolari (773.000 de lei). Totalul plătit la bugetul asigurărilor sociale în 2011 a fost de 50,4 milioane de dolari. Alro Slatina, care acum este cel mai mare producător de aluminiu din Europa Centrală şi de Est, a raportat un profit net preliminar pe 2011 de 230 de milioane de lei.

3.025 este numărul de contracte de privatizare aflate sub monitorizarea AVAS la sfârşitul anului 2011.