Luptele politice ameninţă dezvoltarea economică

Retragerea investitorilor străini şi deprecierea leului, posibile fecte ale disputei din cadrul alianţei Instituţiile internaţionale avertizează asupra posibilelor efecte ale crizei

Retragerea investitorilor străini şi deprecierea leului, posibile fecte ale disputei din cadrul alianţei

Instituţiile internaţionale avertizează asupra posibilelor efecte ale crizei politice. După ce agenţiile de evaluare au precizat că vor diminua ratingul, dacă lupta politică va continua, Banca Mondială a atras atenţia asupra efectelor negative ale disputei dintre preşedintele Băsescu şi premierul Tăriceanu.

Reprezentanţii Băncii Mondiale au avertizat, ieri, că în cazul în care tensiunile politice vor continua, atunci creşterea economică va fi afectată. Economistul-şef al Băncii Mondiale, Thomas Laursen, a explicat, cu ocazia prezentării raportului privind evoluţia economiilor din centrul şi estul Europei, faptul că, pe termen scurt, avansul economiei nu poate fi afectat. "Tensiunile politice fac parte din cotidian. Situaţii similare sunt întâlnite şi în Polonia, şi Cehia", a precizat Laursen. Însă pe termen mediu, tensiunile politice pot afecta dezvoltarea economică. Autorii raportului subliniază faptul că ostilităţile din cadrul "fragilei alianţe blochează procesul de decizie". Chiar şi agenţiile internaţionale de rating - Standard&Poor's, Moody's şi Fitch Ratings - au susţinut că vor reduce ratingul ţării, în cazul în care criza politică va destabiliza economia. Iar efectele principale ale scăderii ratingului de ţară ar putea fi atât scumpirea creditelor pe care instituţiile din România le pot contracta din piaţa internaţională, cât şi retragerea investitorilor străini, cu implicaţii negative asupra cursului de schimb al leului.

Totodată, un alt aspect subliniat de reprezentanţii Băncii Mondiale ţine de preşedintele ţării, Traian Băsescu. "Într-un apel neobişnuit, preşedintele a cerut Ministerului Economiei să nu grăbească procesul de privatizare în domeniul energiei, în special în ceea ce priveşte producătorul de gaze naturale, deţinut de stat, Romgaz", potrivit raportului Băncii Mondiale. Intenţia autorităţilor române este ca privatizarea să fie reluată doar după o analiză atentă a rezultatelor proceselor de vânzare a altor firme din domeniu, inclusiv Petrom, se spune în raport.

Execuţia bugetară din 2007, prea optimistă

Autorii raportului amintesc de disputa din urmă cu câteva luni dintre Petrom, deţinută de grupul austriac OMV, şi distribuitorii de gaze naturale, în privinţa majorării de preţuri cerută de compania petrolieră, care a dus la o dezbatere politică şi publică despre transparenţa contractelor de privatizare şi impactul privatizărilor asupra preţurilor şi calităţii serviciilor oferite de companiile de utilităţi. Pe lângă criza politică ce ar putea afecta economia naţională, un alt pericol vine din partea execuţiei bugetare din acest an. Economiştii Băncii Mondiale subliniază faptul că bugetul din 2007 se bazează pe estimări optimiste în privinţa veniturilor, iar cheltuielile par subevaluate, întrucât nu includ sumele aferente majorărilor salariale. Pe de altă parte, bugetul prevede investiţii de 9,7% din PIB, comparativ cu 3,8% în 2005 şi un nivel prognozat de 6,1% pentru 2006. Dar aceste sume ar putea fi redistribuite pentru cheltuieli curente, dacă nu sunt alocate pe parcursul anului.

În plus, pericolul execuţiei bugetare se adaugă la riscul generat de deficitul de cont curent. România, alături de celelalte state noi membre UE, nu poate susţine, pe o perioadă lungă de timp, deficite de cont curent de peste 10% din Produsul Intern Brut. Asta mai ales dacă nu a existat o creştere a economiilor la nivel privat, precizează Thomas Laursen.

Deficitul de cont curent al balanţei de plăţi este printre cele mai ridicate din regiune. Iar sectorul privat este principalul determinant al deficitului, prin creşterea consumului şi creditelor. Pe de altă parte, dezechilibrul extern a fost acoperit în mare parte de investiţiile străine directe, dar Banca Mondială subliniază că acestea au reprezentat în mare parte venituri din privatizări, după cum sugerează creşterea rezervelor valutare. Recent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a precizat că, în acest an, estimează o sumă minimă de 200 milioane de euro încasată din privatizări. Comparativ, în 2006, peste două miliarde de euro au venit numai din vânzarea Băncii Comerciale Române. Întrucât încasările din privatizări se vor reduce, vulnerabilitatea va creşte. Iar efectele cele mai probabile se vor vedea printr-o depreciere a monedei naţionale.