Leul se apreciază pe fond speculativ
0Costi Dobrea
Deşi în perioada de iarnă importatorii măresc presiunea pe partea cererii de valută, ceea ce ar trebui să ducă la o scădere a cursului de schimb, leul continuă să se întărească prin intrări de fonduri speculative. Cu toate acestea, o criză de depreciere a monedei naţionale nu poate fi exclusă.
Cursul de schimb continuă să se aprecieze în ciuda faptului că, pentru finalul anului, mulţi se aşteptau la o depreciere a monedei naţionale. În vara acestui an, când rata de schimb a coborât spre 3,4 lei/euro, analiştii economici spuneau că, în perioada lunilor de iarnă, vom vedea o depreciere a monedei naţionale. Motivaţia venea din faptul că, în ultimele luni ale anului, importurile sporesc peste media lunilor precedente, generând presiune pe cumpărare de valută şi, implicit, conduc la o depreciere a leului.
Totuşi, ultimele două zile au adus o scădere a cursului de schimb sub pragul de 3,5 lei/euro. Spre exemplu, ieri, cotaţia oficială comunicată de Banca Naţională a fost de 3,4933 lei/euro, în scădere cu 0,05% faţă de ziua precedentă. Deşi modificarea nu este de mare amploare, totuşi, jucătorii din piaţa valutară privesc cu teamă această apreciere a monedei naţionale.
Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România, a precizat pentru Adevărul că, în momentul de faţă, cursul de schimb al leului scade pe seama intrărilor de capitaluri speculative. De aceeaşi părere este şi Ionuţ Dumitru, economist-şef în cadrul Raiffeisen Bank, care adaugă că evoluţia este una la nivel regional. Spre exemplu, forintul maghiar s-a apreciat cu aproape 10%, explică Ionuţ Dumitru.
Totuşi, tendinţa de apreciere a monedei naţionale, deşi este una care se va menţine pe termen lung, nu va fi una foarte lină. O serie de factori generează presiune de depreciere a leului. În primul rând, clienţii comerciali sunt cumpărător-net de euro din piaţa valutară (pentru a plăti facturile de import). Totodată, deficitul extern al României continuă să se accentueze. Numai după primele nouă luni din anul curent, diferenţa dintre importuri şi exporturi s-a accentuat la 7,4 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o cerere mai mare de valută. Mai mult, estimările pentru anul viitor indică o continuare a tendinţei, mai cu seamă că Executivul a anunţat un deficit bugetar de 2,8%. Ceea ce înseamnă că dezechilibrul extern s-ar putea duce către 13% din produsul intern brut, nivel nesustenabil pe o perioadă medie şi lungă de timp.
Ionuţ Dumitru subliniază faptul că, în momentul de faţă, avem toate premisele pentru o depreciere a monedei naţionale, dar aceasta nu se produce. Iar cu cât cursul de schimb al leului coboară şi mai mult, cu atât mai mult creşte probabilitatea unei deprecieri. Iar pentru finalul anului, cele mai multe estimări indică un curs de schimb ce s-ar putea situa la 3,55-3,6 lei/euro.
Diferenţele între opiniile analiştilor economici apar însă în ceea ce priveşte amploarea posibilei deprecieri de anul viitor. Astfel, Dragoş Cabat spune că ar trebui să ne aşteptăm la o corecţie chiar şi de 10%, ceea ce înseamnă că, spre finalul anului viitor, cursul de schimb s-ar putea îndrepta spre 4 lei/euro.
În schimb, Ionuţ Dumitru consideră că este puţin probabil un astfel de nivel, dar o depreciere până la 3,7 3,8 lei/euro nu trebuie exclusă.
Pe lângă presiunile de depreciere venite din partea importatorilor care cumpără valută şi din partea dezechilibrului extern, un alt risc ar putea veni din mediul internaţional. La nivel global s-a conturat o tendinţă de întărire a politicii monetare, multe bănci centrale majorând dobânda de referinţă. Spre exemplu, pentru Zona Euro sunt aşteptate noi majorări de dobândă, peste nivelul actual de 3,25%. Ceea ce înseamnă că speculatorii s-ar putea reorienta spre plasamentele din statele membre UE, ţinând cont că în această zonă riscul aferent investiţiilor este mult mai mic decât cel din România. Ceea ce înseamnă că, în momentul unei noi majorări a dobânzii de referinţă a Băncii Central Europene, cel puţin o parte din fondurile speculative din ţara noastră s-ar putea reorienta spre plasamentele din Zona Euro, conducând la o depreciere a monedei naţionale.
O certitudine apare însă din previziunile cursului de schimb. Evoluţia pieţei valutare pare să fie din ce în ce mai greu de intuit, speculatorii străini majorând riscul oricărui plasament sau împrumut în euro.