La ce s-a înhămat Guvernul prin noul acord cu FMI

Impozitarea chiriilor, finalizarea pachetului de sănătate, clarificarea listei cu proiecte prioritare pentru bugetul pe anul viitor şi lansarea Romgaz pe Bursă ar fi doar câteva dintre angajamentele pe care Executivul de la Bucureşti trebuie să le îndeplinească în această toamnă.

Contul curent s-a echilibrat, cursul leului este stabil, exporturile cresc, deficitul bugetar este sub control, inflaţia este redusă şi, cu toate acestea, Guvernul mai pune economiei o centură de siguranţă. Adică încheie un nou acord cu FMI. Asta pentru că nu chiar toate reformele sunt încheiate, dar şi pentru ca, în cazul vreunui şoc extern, bugetul ţării să fie la adăpost.

Ca bonus, Guvernul va fi în continuare asistat antiderapaj de către finanţatorii internaţionali, iar în faţa investitorilor străini vom defila tot cu ştampila (atractivă sau nu) „Garantat FMI“.

Aşadar, boardul FMI a aprobat vineri un nou acord stand-by cu o durată de 24 de luni şi cu o valoare echivalentă cu 1,75 miliarde de drepturi speciale de tragere (DST), adică 1,98 miliarde de euro. Autorităţile de la Bucureşti au informat FMI că vor trata noul aranjament ca preventiv, astfel că nu intenţionează să tragă fonduri. Partea română a cerut, de asemenea, sprijin preventiv şi de la Uniunea Europeană, de două miliarde de euro.

Atenţie la fluxurile volatile de capital!

În cadrul ultimelor două acorduri cu FMI, România a redus dezechilibrele fiscale şi de cont curent mari şi a început reforme structurale în mai multe domenii, a afirmat Nemat Shafik, prim-adjunct al directorului executiv al FMI.

„Totuşi, PIB-ul real nu a revenit încă la nivelul anterior crizei, economia este încă vulnerabilă la şocuri externe, inclusiv la fluxurile volatile de capital, în timp ce agenda de reforme rămâne nefinalizată. Noul acord va susţine continuarea politicilor, va asigura un sprijin de rezervă şi va încuraja reformele care susţin creşterea economică. Va pune, de asemenea, România pe calea ieşirii din mecanismele de sprijin ale FMI“, a declarat Shafik.

„Trebuie să se reziste presiunilor pentru anularea reformelor fiscale, iar reformele instituţionale pentru plata arieratelor, prioritizarea investiţiilor publice şi creşterea absorbţiei de fonduri UE ar trebui accelerate. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru lărgirea bazei fiscale, întărirea administraţiei fiscale şi reformarea sistemului de sănătate“, a adăugat Shafik.

Aplicarea reformelor în transporturi şi energie este importantă pentru a îmbunătăţi situaţia mediului de afaceri. Dereglementarea graduală a preţurilor la energie, susţinută de măsuri pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, ar trebui continuată, recomandă FMI.

„De asemenea, este binevenit angajamentul autorităţilor de a adopta reformele întârziate la companiile de stat, inclusiv îmbunătăţirea guvernanţei şi creşterea implicării sectorului privat“, a mai spus directorul FMI.

Angajamentele Guvernului

În scrisoarea de intenţie transmisă Fondului, Guvernul s-a angajat să îndeplinească mai multe condiţii, dintre care amintim: lărgirea bazei de contribuţii sociale prin aplicarea unei taxe obligatorii (contribuţie de sănătate) asupra veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2014; aprobarea unei ordonanţe care să cuprindă definiţiile standard pentru sistemul de control al angajamentelor; definirea criteriilor de prioritizare pentru proiectele de investiţii publice; autorizarea actualului consiliu interimar, în cadrul unei Adunări Generale a Acţionarilor Hidroelectrica, să ia decizii în conformitate cu prevederile legii 31/1990, căutând în acelaşi timp să desemneze un consiliu profesionist în concordanţă cu ordonanţa privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat; clarificarea tratamentului fiscal al titlurilor de valoare Romgaz tranzacţionate pe bursele de valori din străinătate şi adoptarea, dacă este cazul, a bazei legale necesare.

În fine, Guvernul trebuie să îndeplinească mai multe criterii de referinţă structurale: începerea publicării rapoartelor lunare privind arieratele, cu frecvenţă trimestrială (finele lunii septembrie); elaborarea pachetului de bază în sănătate (finele septembrie); elaborarea proiecţiilor financiare pe termen mediu privind atragerea de fonduri europene (mijlocul lunii octombrie); aprobarea listei de proiecte prioritare care să ajute la elaborarea bugetului pe 2014 (mijlocul lunii octombrie); lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 15% din acţiunile deţinute de stat la Romgaz (finele lunii noiembrie); numirea unui consiliu profesionist la Hidroelectrica şi aprobarea legislaţiei privind obligaţiunile garantate (finele lunii noiembrie).