Jumătate din plăţile cash vor dispărea în cinci ani

Cardurile bancare vor rămâne principalul instrument de plată, cu o cotă de 44% din totalul tranzacţiilor. Europa va creşte cu 50% până în anul 2012, raportat la anul 2005, la aproximativ

Cardurile bancare vor rămâne principalul instrument de plată, cu o cotă de 44% din totalul tranzacţiilor.

Europa va creşte cu 50% până în anul 2012, raportat la anul 2005, la aproximativ 100 miliarde de euro, iar cardurile vor rămâne principalul instrument de plată. Până în anul 2012, volumul plăţilor fără numerar va ajunge la 267 de tranzacţii pe cap de locuitor, faţă de 154 de tranzacţii în 2005.

Cea mai importantă creştere la nivel mondial pe segmentul plăţilor fără numerar este prefigurată în Spania, unde numărul acestor tranzacţii va depăşi 300 de tranzacţii pe cap de locuitor în 2012, însă ţara cu cel mai mare volum al plăţilor de acest tip rămâne Statele Unite ale Americii, cu aproape 400 de tranzacţii pe cap de locuitor.

Deocamdată, România mai are paşi importanţi de făcut în externalizarea serviciilor bancare şi în creşterea plăţii cu cardul ori prin internet banking.

În analiza intitulată "World Payments Report 2007", se arată că plăţile efectuate fără numerar au cumulat 67 miliarde de euro în anul 2005 în ţările analizate, respectiv statele membre UE şi Elveţia, Islanda, Liechtenstein şi Norvegia, dintre care circa 74% în zona euro. Cele mai importante pieţe pentru tranzacţiile de acest tip au fost Germania şi Franţa, la distanţă semnificativă faţă de celelalte ţări.

În anul 2005, ponderea cardurilor în totalul instrumentelor de plată fără numerar era de 34%, următoarele instrumente, în funcţie de frecvenţa utilizării, fiind debitele directe (26%), ordinele de plată (29%) şi cecurile (11%). În anul 2012, ordinea ierarhică se va menţine, dar importanţa ordinelor de plată şi a cecurilor va scădea la 24% şi, respectiv, 3%, în timp ce debitele directe vor fi utilizate în proporţie de 29%.

De asemenea, în perioada analizată se preconizează şi un avans al plăţilor cu numerar, care va crea potenţial suplimentar pentru intensificarea tranzacţiilor efectuate fără lichidităţi, prin substituirea lor.

România trebuie să reglementeze plăţile în euro

Ţara noastră trebuie să elaboreze până la sfârşitul anului un program pentru adoptarea reglementărilor zonei unice de plăţi în euro (SEPA), migrarea efectivă a băncilor de la sistemul tradiţional putând fi însă realizată până în decembrie 2010.

Băncile care vor alege să nu adopte reglementările SEPA în ianuarie 2008 trebuie să indice data la care vor migra către noul sistem. Pentru a migra către SEPA, băncile trebuie să facă investiţii în sistemul IT şi în pregătirea personalului.

Principalul avantaj al SEPA, pentru clienţii bancari, este legat de posibilitatea efectuării de plăţi către alte state cu costuri similare cu cele achitate pentru tranzacţiile locale.

Parlamentul European a adoptat în luna aprilie o serie de reglementări care vor permite cetăţenilor celor 27 de state ale blocului comunitar să efectueze plăţi şi transferuri bancare în orice ţară UE, prin intermediul unui singur cont bancar. Obiectivul înfiinţării SEPA este intensificarea concurenţei în sectorul financiar şi reducerea costurilor pentru cei 490 milioane de clienţi.

Capgemini a prezentat "World Payments Report 2007", aflat la a treia ediţie, raport care surprinde evoluţia tranzacţiilor de plăţi, în contextul integrării pieţelor bancare europene, prin implementarea Sistemului European de Plăţi Unice (Single Euro Payment Area - SEPA).