Judeţele sărace domină topul restanţelor bancare

Cei mai mulţi rău-platnici apar în regiunile cu o infrastructură bancară slab dezvoltată Capitala împreună cu judeţul Ilfov continuă să concentreze cea mai mare parte a

Cei mai mulţi rău-platnici apar în regiunile cu o infrastructură bancară slab dezvoltată

Capitala împreună cu judeţul Ilfov continuă să concentreze cea mai mare parte a activităţii bancare din România. La polul opus, zonele în care instituţiile bancare nu s-au grăbit să-şi extindă infrastructura se confruntă cu cele mai mari întârzieri la plata ratelor lunare la credite.

Conform ultimului Raport al BNR asupra comportamentului populaţiei şi agenţilor economici, Ialomiţa este cel mai îndatorat judeţ al ţării. Din totalul creditelor acordate până la luna octombrie în acest judeţ, puţin peste 4% sunt credite restante, în condiţiile în care media naţională este de 0,73%. Liviu Voinea, director executiv al Grupului de Economie Aplicată, apreciază că anomalia este în mare măsură generată de riscul de creditare, mult mai mare în Ialomiţa, comparativ cu restul ţării.

Alte judeţe reprezentative pentru numărul mare de restanţieri sunt Giurgiu, Caraş-Severin şi Bihor. "Gradul de dezvoltare a acestor judeţe este destul de diferit. Poziţionarea geografică în apropierea graniţelor este singurul el ement care poate explica numărul mare de rău-platnici din aceste judeţe", spune Voinea.

Dintre cele patru unităţi administrative, doar Bihorul se poate lăuda cu o infrastructură bancară bine dezvoltată, extinderea teritorială fiind destul de modestă în celelalte trei judeţe, comparativ cu media naţională. Astfel, Giurgiu, Caraş-Severin şi Ialomiţa cumulează mai puţin de 4% din infrastructura sistemului bancar autohton.
Ca valoare absolută, cele mai mari restanţe le au bucureştenii, acestea depăşind 350 milioane de lei.

Totuşi, ponderea acestora în totalul creditelor contractate până în luna octombrie se situează în jurul mediei naţionale.

Bucureşti, Cluj şi Timişoara deţin 42% din totalul creditelor

Capitala împreună cu judeţul Ilfov concentrează în continuare cea mai mare parte a activităţii bancare. Astfel, în luna octombrie, o treime din totalul creditelor acordate la nivel naţional şi jumătate din volumul depozitelor atrase de către bănci reveneau bucureştenilor şi locuitorilor Ilfovului.

Deşi decalajele s-au redus uşor în octombrie faţă de septembrie, ele au tendinţa de a se permanentiza, în ritmul actual de dezvoltare pe care îl înregistrează ţara noastră: "Capitala are de departe cea mai mare contribuţie la formarea Produsului Intern Brut.

Restul ţării este mult în urmă şi nu cred că situaţia se va schimba prea mult în următorii ani", subliniază Voinea. În ceea ce priveşte activitatea de creditare, locul al doilea este ocupat de clujeni, cu împrumuturi în valoare de 5,85 miliarde lei, urmaţi la scurtă distanţă de timişoreni, cu 5,13 miliarde lei.

Apetitul pentru creditele în valută se menţine încă ridicat la nivel naţional şi este evident mai ales la nivelul Capitalei, unde din cele peste 45,6 miliarde lei împrumutate, 29 miliarde lei sunt credite în valută.