Isărescu: Legea dării în plată nu cred că ar strica, dacă s-ar referi doar la cei cu probleme reale

Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, nu ar strica, însă aceeaşi lege nu spune nimic despre garanţia pe care statul o acordă prin programul „Prima casă”, a declarat, vineri, Mugur Isărescu.

„Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoştinţă de nicio înţelegere între bănci. Credem că ce au anunţat unele bănci, în condiţiile în care legea va fi aprobată în forma actuală, mi se pare o reacţie actuală la o propunere legislativă majoră. Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanţă cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, şi nu la alte imobile sau terenuri, cred că nu ar strica. Pe de altă parte, dacă mă întrebaţi pe mine, este foarte bine ce am văzut în ultimele zile, în sensul că se vine cu informaţii corecte. Numai în Spania se găseşte o astfel de lege. România, însă, nu are o totdeauna tradiţie legislativă şi bancară să venim cu inovaţii. Această lege, aşa cum este în prezent, nu spune nimic despre garanţia pe care statul o dă prin programul Prima casă. Trebuie să ieşim din starea obsesivă că băncile se răzbună”, a spus Isărescu.

Potrivit oficialului BNR, Legea dării în plată nu face neapărat dreptate între debitori şi bancă, iar instituţiile bancare îşi asumă riscuri enorme atunci când acordă credite din banii deponenţilor.
 
„Reacţia băncilor la Legea dării în plată este o reacţie prudenţială şi normală şi nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, aşa cum am văzut că se discută prin presă. … Băncile îşi asumă riscuri şi trebuie să aibă grijă de banii deponenţilor, bani pe care îi ia şi îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma să fie legiferat. Un alt risc pe care şi-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv şi ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori şi bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni şi pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Este o reacţie absolut normală la o propunere legală care schimbă cadrul de acordare a creditului în România. Mulţi consideră că aceasta ar fi o derogare la noul Cod Civil”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat, totodată, că poziţia Comisiei Europene pe marginea acestei legi este un punct de vedere de care trebuie să se ţină seama.

„Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată aşa cum a fost aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditului, încrederii consumatorilor şi investitorilor precum şi asupra cereri interne”, se arată în raportul CE.

Deputatul PNL Daniel Zamfir a precizat că printre amendamentele pe care le-a formulat la acest act normativ aflat la reexaminare în Parlament se numără cel prin care sintagma „persoană fizică” este înlocuită cu aceea de „consumator”.

„Sintagma <<persoană fizică>> este înlocuită cu cea de <<consumator>> tocmai pentru a-i exclude de la aplicarea legii pe profesionişti. Profesioniştii sunt, conform Codului civil, persoanele fizice care iau credite pentru dezvoltarea de afaceri. Deci, ca să fie fără echivoc, samsarii imobiliari, dezvoltatorii imobiliari care au luat credite pentru afaceri nu beneficiază de această lege. Darea în plată se aplică tuturor creditelor, inclusiv creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Pentru tot ce s-a constituit ipotecă face obiectul dării în plată”, a explicat Zamfir.

Cererea de re-examinare a preşedintelui a fost amânată, marţi, de Comisia juridică şi de Comisia de buget-finanţe, aceasta urmând să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiilor, din nou, săptămâna viitoare.