Isărescu: Dacă lăsăm deficite mari, statul intră în criză

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat astăzi, la un seminar organizat de banca centrală, că dacă s-ar ajunge la deficite mari pentru ieşirea din recesiune, statul ar putea intra în criză şi nu ar mai exista fluxurile necesare pentru finanţarea deficitelor.

"Unii spun lăsaţi deficitele mari ca să ieşim din recesiune... Cu multe din propunerile lor intrăm în criză, ne agravăm situaţia, nu ieşim din criză. Riscăm pur şi simplu să nu mai găsim fluxurile financiare care să ne finanţeze deficitele. Pur şi simplu pieţele nu mai au încredere şi îţi opresc finanţarea, şi atunci trebuie să te corectezi dramatic", a spus Isărescu.

În opinia guvernatorului, crearea de locuri de muncă "în economia reală" poate contribui la scăderea deficitului.

Corecţia economică se poate face prin inflaţie, dar nu este recomandabilă, a mai spus guvernatorul BNR.

"Corecţia se poate face şi netransparent, periculos, nedrept, numai prin inflaţie, în diversele ei forme. Inflaţia este de fapt un impozit, o taxă neprevăzută, care apare într-o economie şi o socitate. Trebuie să o evităm", a precizat Isărescu.

El a mai afirmat că salariile  şi pensiile vor fi corectate la cât poate economia să ducă, adăugând că o mare problemă este dialogul social în ceea ce priveşte bugetarii. "În 1990, statul funcţiona cu mai puţin de un milion de bugetari. Erau circa 800.000. După 20 de ani avem 1,4 milioane de bugetari şi ne întrebăm unde e problema. Avem o problemă de dialog social".

Isărescu a reamintit că BNR a evitat criza din 1998, 1999, 2000, dar şi pe cea de anul trecut.

În negocierile cu FMI, Guvernul român s-a angajat să reducă cheltuielile publice, pentru a se încadra într-un deficit de 6,8%, astfel încât salariile din sectorul bugetar ar urma să scadă cu 25%, iar pensiile cu 15%.

Ieri, ministrul Finanţelor, Sebastian Vllădescu, a declarat că datoria publică va creşte până la finele anului viitor la aproximativ 40% din PIB, iar fără măsurile suplimentare convenite cu FMI ar fi depăşit, în 2011, 50% din PIB, de la circa 30% în prezent.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru aproximativ 13 miliarde euro, şi a obţinut un pachet total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, de circa 20 de miliarde de euro.