Isărescu: Dacă acţionarii băncilor cu capital grecesc din România ar dori să-şi retragă capitalul peste noapte, şi-ar pierde dreptul de vot

Acţionarii eleni nu au niciun interes să-şi retragă capitalurile din subsidiarele româneşti, întrucât ar pierde dreptul de vot, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR).

El a punctat că aceştia îşi vor retrage probabil în primul rând liniile de finanţare, însă retragerea capitalului este aproape imposibilă, în opinia guvernatorului, şi este precedată de pierderea capacităţii de vot.

„Liniile de finanţare de la băncile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar majoritatea semnificativă a liniilor de finanţare, de 81%, au scadenţă mai mare de un an. În cazul nereînnoirii la scadenţa care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obţine lichidităţi. Activele din portofoliile acestor bănci care sunt eligibile pentru finanţare la BNR reprezintă aproape dublu faţă de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanţare de la băncile-mamă în cursul acestui an“, a afirmat Isărescu după şedinţa Consiliului de Administraţie al băncii centrale.

El a punctat că o retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadenţă, reprezintă o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.

„Nu cred că se va ajunge acolo pentru că este un comportament nesustenabil din punctul de vedere al interesului lor“, a întărit guvernatorul BNR.

BNR monitorizează situaţia internaţională

Banca centrală monitorizează în permanenţă evoluţiile internaţionale şi interne, fiind pregătită să utilizeze diferitele instrumente de care dispune pentru a menţine stabilitatea financiară din România şi a evita încă de la începuturi „orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional“.

El a menţionat în acest sens că rezervele minime obligatorii constituie un bazin mare de lichiditate, nivelul rezervelor în valută, de 14%, reprezentând „câteva“ miliarde de euro.

„Nu există potenţial de retragere de asemenea lichiditate. De asemenea, rezervele minime pentru pasivele în lei reprezintă câteva miliarde bune de lei, care se găsesc sub formă lichidă, iar băncile nu trebuie să apeleze la altceva. În afară de scopul monetar, în subsidiar rezerva minimă obligatorie are şi un rol prudenţial, de a avea lichiditate pentru situaţii deosebite“, a spus Isărescu.

Creditor de ultimă înstanţă

El a amintit că, în caz de necesitate, BNR poate fi un creditor de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale.

Toate cele patru mari bănci greceşti sunt prezente în România. Alpha Bank şi Piraeus Bank sunt prezente sub brand propriu, în vreme ce Eurobank deţine Bancpost, iar National Bank of Greece deţine Banca Românească.