Isărescu: Creşterea economică a rămas robustă, dar s-a bazat pe consum

Creşterea economiei româneşti a rămas una robustă, dar s-a bazat mai mult pe consum şi mai puţin pe investiţii, în contextul în care dezechilibrul extern a continuat să se accentueze, iar tensiunile pe piaţa muncii au crescut, în timp ce deficitul de cont curent a început să fie finanţat tot mai mult din fluxuri volatile de capital, a spus, miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Guvernatorul a avertizat, în mai multe rânduri, asupra stimulării cererii interne dincolo de potenţialul economiei, ceea ce e dus la creşterea puternică a importurilor şi la dezechilibrarea balanţei comerciale şi la accentuarea deficitului de cont curent.

„Creşterea economică din 2018 a rămas robustă (...) dar s-a bazat în continuare pe consum şi mai puţin pe investiţii. Asistăm la o accentuare a dezechilibrului extern, pe fondul expansiunii absorbţiei interne dincolo de potenţialul economiei româneşti”, a spus Isărescu, la prezentarea Raportului Anual 2018 al BNR. .

El a subliniat că, la nivel naţional, stabilitatea financiară a rămas robustă, nefiind înregistrat vreun risc sistemic sever, dar consumul a fost stimulat dincolo de potenţialul economiei.

”Avem o creştere economică dincolo de ce poate da economia. A fost stimulat consumul dincolo de ce poate să dea economia. O parte din această creştere de cerere, venită din majorări salariale, din stimularea cererii de consum, nu a putut fi acoperită din producţia internă, ci din import”, a afirmat Isărescu.

El a mai subliniat că dezechilibrul extern se apropie de un nivel îngrijorător.

”Începând cu 2016, permanent, am adăugat câte ceva la dezechilibrul extern. Ne apropiem de nivelul de, să nu spun alarmă, poate e prea mult, de îngrijorare, de un deficit extern de 5%”, a spus Isărescu.

El a atras atenţia şi asupra creşterii tensiunilor de pe piaţa muncii, în contextul unui deficit de personal, dar şi asupra scăderii investiţiilor, probleme semnalate şi în raportul BNR.

”În acest context, condiţiile de pe piaţa muncii s-au menţinut tensionate pentru al treilea an consecutiv, companiile reclamând dificultăţi în procesul de recrutare – indicatorul de necorelare a pregătirii candidaţilor cu cerinţele angajatorilor, deşi în uşoară decelerare, s-a plasat la un nivel înalt şi în anul 2018”, se arată în raport.

În plus, creşterea datoriei publice (+28,9 miliarde lei) s-a produs în linie cu dimensiunea deficitului bugetului general consolidat (28,5 miliarde lei). ”Caracterul extrem de favorabil al diferenţialului dobânzi – creştere economică explică reducerea marginală a stocului datoriei publice la nivelul de 35% din PIB (de la 35,2% din PIB în 2017), în pofida înregistrării unui deficit primar de 1,8% din PIB”, se arată în raport.

Isărescu a atras atenţia că nu s-a observat o presiune pe cursul de schimb în trecut, până în 2017, pentru că a existat o finanţare a deficitului de cont curent din surse stabile.

”Anul trecut am asistat la o deterioare, având o finanţare din fluxuri volatile de capital. Problema s-a intensificat în acest an. Deficitul de cont curent este finanţat, în acest an, din surse generatoare de dobândă, de datorie. (...) Sunt capitaluri volatile, aşa cum vin, pot să şi plece”, a avertizat Isărescu.

El a mai spus că datoria publică nu a crescut anul trecut, ca pondere din PIB, România fiind una dintre ţările cu cea mai mică datorie publică din Uniunea Europeană (UE).