Întâlnire informală pe tema energiei. Ciucă: Investiţiile programate prin PNRR vor transforma radical infrastructura energetică a României

Guvernul a analizat, luni, în cadrul unei şedinţe informale, oportunităţile de finanţare în valoare de peste 16 de miliarde de euro, fonduri de care ţara noastră va putea beneficia până în 2030, pentru a-şi dezvolta sectorul energetic în tranziţia către o economie care să respecte mediul şi să combată efectele schimbărilor climatice, informează Executivul, într-un comunicat de presă.

Premierul Nicolae Ciucă a cerut ca România să prioritizeze în acest proces generarea de capacităţi proprii de producţie a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile. 

Potrivit sursei citate, aceasta abordare va genera atât beneficii economice, prin dezvoltarea sustenabilă, pe orizontală, a capacităţilor de producţie din sectorul energetic, precum şi crearea de noi locuri de muncă, în domenii tehnologice de viitor.

„România trebuie să îşi dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetăţenilor, dar şi mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar şi garanţia ridicării gradului de independenţă energetică. Investiţiile programate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum şi mixul energetic”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.

La rândul său, ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat Strategia energetică naţională, Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice, precum şi Instrumentele de finanţare în domeniul energiei până în 2030.

Conform datelor transmise, România sprijină pe deplin eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, ţara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic - 40% din energia electrică produsă în România provenind din surse regenerabile.

Strategia Energetică Naţională a României (SENR), elaborată în context european, conţine obiective concrete, măsuri şi linii de finanţare care se regăsesc în Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice, menţionează sursa citată. 

Astfel, valoarea investiţiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR şi Fondul de Modernizare depăşeşte 16 de miliarde de euro, în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. 

Printre beneficiarii acestor investiţii majore se numără şi comunităţile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de termoficare.

Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021-2030 şi orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele strategiei sprijină realizarea ţintelor naţionale asumate la nivelul anului 2030: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS faţă de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non - ETS faţă de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie şi 40% reducere a consumului final de energie faţă de proiecţia PRIMES 2007.

Obiectele SER:

1.Asigurarea accesului la energie electrică şi termină pentru toţi consumatorii;

2.Energie curată şi eficienţă energetică;

3.Modernizarea sistemului de guvernanţă corporativă şi a capacităţii instituţionale de reglementare;

4.Protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice;

5.Pieţe de energie competitive, baza unei economii competitive;

6.Creşterea calităţii învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane calificate;

7.România, furnizor regional de securitate energetică;

8.Creşterea aportului energetic al României pe pieţele regionale şi europene prin valorificarea resurselor energetice primare naţionale.

Planul integrat de schimbări climatice (PNIESC)

Potrivit datelor transmise de Guvernul României, pentru a îndeplini obiectivele UE în materie de energie şi climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan naţional integrat de energie şi climă (PNIESC) pe 10 ani care să conţină modul în care acestea intenţionează să abordeze 5 domenii:

a)Eficienţă energetică;

b)Surse regenerabile;

c)Reducerea emisiilor cu gaze de seră;

d)Interconectări;

e)Cercetare şi inovare.

„În şedinţa de Guvern din data de 4 octombrie 2021 a fost aprobat Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice (PNIESC) pentru perioada 2021-2030. România îşi propune, prin PNIESC, ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total de energie să sporească până în 2030 prin creşterea capacităţii instalate de centrale eoliene şi fotovoltaice, precum şi prin creşterea numărului de prosumatori.

Prin investiţii, până în 2030 ţara noastră trebuie să aibă capacităţi nete instalate de 5.1 GWh de solar şi 5.3 GWh de eolian. Per total, Romania şi-a propus ca în perioada 2021-2030 să instaleze capacităţi adiţionale de 6,9 GW din surse regenerabile.

Totodată, prin SER se propune dezvoltarea unui Program Nuclear pe termen mediu şi lung, modernizarea CEO şi CEH, investiţii ale companiilor Hidroelectrica şi Romgaz.”, se mai arată în comunicatul de presă.

Conform sursei citate, finanţarea proiectelor energetice pentru atingerea obiectivelor din Strategia Energetică a României şi PNIESC se vor face din fondurile din PNRR şi Fondul pentru Modernizare.