INFOGRAFIE Exportăm animale vii şi importăm carne. Importurile de mâncare au ajuns la maximul ultimilor cinci ani

În primele 10 luni din 2012, alimentele şi băuturile cumpărate de România din afara graniţelor au însumat 3,35 miliarde de euro. Agricultura rudimentară este principala cauză a dependenţei noastre de importuri.

Pentru o ţară ca România, despre care se spune că ar fi „eminamente agrară“, importurile de alimente, băuturi şi (mai ales) produse agroalimentare procesate ar putea fi un motiv de îngrijorare, dacă nu chiar de ruşine. Şi totuşi, în ultimii ani aceste importuri au crescut vertiginos, inclusiv în 2011 – considerat ca fiind cel mai bun an agricol de după Revoluţie, iar în primele 10 luni din 2012 am ajuns la un nou maxim, după cum reiese din datele centralizate la Institutul Naţional de Statistică (INS).

Exportăm porci, importăm carne

Cu 3,35 miliarde de euro (7,3% din total importuri), achiziţiile noastre de alimente străine le devansează pe cele de materii prime şi materiale (3,6%), ceea ce arată decalajul calitativ al comerţului exterior. Altfel spus, în loc să importăm materii prime pentru a le procesa şi apoi exporta ca produse finite, procedăm exact pe dos: trimitem peste graniţă animale, seminţe şi cereale, apoi cumpărăm de la străini carne, aulaturi, dulciuri şi alte alimente gata procesate, care au o valoare adăugată semnificativ mai mare, fiind implicit mai scumpe.
Un studiu mai amplu referitor la comerţul exterior cu produse alimentare, realizat recent de Ministerul Agriculturii şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), arată că pe primul loc în topul importurilor din ultimii 10 ani se situează detaşat carnea, urmată de dulciuri, tutun, preparate diverse şi, atenţie, reziduuri alimentare. În schimb, la export stăm bine cu cerealele, seminţele şi animalele vii.

Atenţie la calitate!

Din ce cauză importăm hrană şi exportăm produse agricole nepreparate? „În primul rând, România are o capacitate de procesare extrem de slabă, iar agricultura se face cu foarte multă forţă de muncă umană. În ţările străine, de unde importăm noi alimente, agricultura este tehnologizată şi costurile cu forţa de muncă au o pondere foarte redusă, pe când la noi aceste costuri sunt predominante“, a declarat pentru „Adevărul“ prof. univ. Dinu Toma, decanul Facultăţii de Management din cadrul USAMV, coautor al studiului citat. El recomandă, pentru ameliorarea situaţiei, „cât mai multe măsuri de stimulare a producătorilor autohtoni“ şi chiar un protecţionism non-tarifar faţă de anumite importuri. Mai exact, „ar trebui să fim mult mai atenţi, cel puţin din punct de vedere calitativ“ la alimentele pe care le importăm.
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Romanian Business Accelerator, Marian Duşan, consideră că producătorii autohtoni ar trebui să recucerească piaţa, iar pentru asta trebuie să devină competitivi din punctul de vedere al preţurilor. De asemenea, „producătorii trebuie să formeze asociaţii puternice, prin intermediul cărora să negocieze cu marile lanţuri de retail“, conchide specialistul.

În ţările străine, de unde importăm noi alimente, agricultura este tehnologizată şi costurile cu forţa de muncă au o pondere foarte redusă, pe când la noi aceste costuri sunt predominante prof. univ. Dinu Toma

Producătorii autohtoni ar trebui să recucerească piaţa, iar pentru asta trebuie să devină competitivi din punctul de vedere al preţurilor. Marian Duşan, preşedinte Romanian Business Accelerator