Inflaţia va ţine dobânzile sus
0Banca Naţională a României (BNR) ar putea să nu reducă dobânda de politică monetară în acest an, aşa cum aşteptau majoritatea analiştilor, din cauza inflaţiei importate, dar şi a faptului că leul nu a profitat de dezvoltarea pieţei emergente, arată o analiză a Reuters. Majoritatea analiştilor intervievaţi de agenţia internaţională de presă estimau în urmă cu o lună că BNR va reduce dobânda-cheie în acest an, odată cu atenuarea impactului majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA) asupra preţurilor, dar şi datorită faptului că România se pregăteşte să încheie un acord preventiv cu FMI.
BNR va susţine aprecierea leului
Creşterea economică este încă redusă, bugetul este sub presiune, iar economia se confruntă cu creşterea preţului petrolului, dar şi cu reforme pe piaţa locală a energiei care vor duce la majorarea tarifelor. Din acest motiv, perspectivele de apreciere a leului sau de încetinire a inflaţiei sunt scăzute, potrivit Reuters.
Inflaţia din ianuarie, de 7%, a fost peste aşteptări şi cea mai ridicată din Uniunea Europeană, iar unii analişti se gândesc să-şi modifice estimările fie la menţinerea dobânzii-cheie la 6,25% în acest an, fie chiar la creşterea acesteia. BNR anticipează că inflaţia va încetini de la 8% în decembrie la 3,6% la sfârşitul acestui an, dar creşterea preţurilor a depăşit constant aşteptările băncii, din 2005.
Majoritatea analiştilor vor aştepta mai multe semnale din partea decidenţilor, înainte de a-şi revizui estimările, dar recunosc că riscurile inflaţioniste s-au amplificat. Din acest motiv, unii dintre ei spun că există şanse ca BNR să fie nevoită să majoreze dobânda-cheie la sfârşitul lui 2011, pentru a proteja ţintele de inflaţie de 2%-4% pentru acest an şi cel viitor.
Alternativa este ca BNR să menţină dobânda-cheie la nivelul actual şi să susţină aprecierea leului, fie prin intervenţii indirecte, fie prin limitarea treptată a lichidităţilor, prin creşterea dobânzilor pe piaţa monetară. În ambele situaţii, randamentele pentru obligaţiunile pe termen de cinci ani vor creşte faţă de nivelul actual de circa 7,2%, mărind costul împrumuturilor, iar ritmul de redresare, deja lent, va încetini.
Orice majorare a costului împrumuturilor va fi extrem de nepopulară în rândul românilor, afectaţi în ultimii doi ani de măsuri draconice de reducere a cheltuielilor bugetare. „Riscurile sunt mai mari, dar, după evoluţiile recente, aşteptăm un mesaj din partea băncii centrale", a declarat Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.
Consultaţi care a fost Produsul intern brut în trimestrul IV şi anul 2010