Inflația din România, a doua cea mai mare din UE, după Ungaria. Ce vor face băncile
0inflația anuală din România a fost în septembrie a doua cea mai mare din Uniunea Europeană, cu 8,83%, după Ungaria (12,2%) și înaintea Slovaciei și Poloniei, ambele cu 8,2%.
„Dar lupta cu prețurile nu este câștigată încă, băncile centrale menținând în continuare dobânzile la niveluri ridicate”, consideră analistul eToro Bogdan Maioreanu.
În septembrie prețurile din România au scăzut atât pentru alimente (10,36% față de 11,88% în august), cât și pentru produsele nealimentare (6,68% față de 6,98%). Utilitățile au scăzut, de asemenea, cu aproape 3%, datorită reducerii prețurilor la electricitate. Între timp, inflația serviciilor a crescut (12,1% față de 11,72%). Cele mai mari creșteri ale prețurilor serviciilor în ultimele 12 luni au fost înregistrate la transportul aerian (24,32%), urmat de apă și canalizare (20,83%) și servicii de igienă și cosmetică (17,6%). De la lună la lună, prețurile de consum au înregistrat un avans de 0,79%, cel mai mare din ultimele șase luni, după o creștere de 0,54% în august. Per ansamblu, inflația din România se află la cea mai joasă valoare din februarie 2022.
În regiune, deși Polonia are a treia cea mai mare inflație din UE, banca sa națională a început să scadă ratele dobânzilor în urmă cu două luni, ajungând acum la 5,75%. În prezent, Ungaria are o rată a dobânzii de 13%, ceea ce o plasează peste rata anuală a inflației de 12,3%. Dobânda de referință din România este a treia cea mai mare din UE, încă la 7% și cel mai probabil va fi menținută la același nivel în următoarea ședință a BNR. La fel ca România, Cehia se află la o rată a dobânzii de 7%, dar cu o rată a inflației de 6,8%.
Și în SUA au crescut prețurile
De cealaltă parte a Atlanticului, indicele anual al prețurilor de consum (IPC) din SUA a crescut la 3,7%, de la 3,6% în luna precedentă. Progresul în lupta cu inflația începe să stagneze, o mare parte din forța IPC datorându-se prețurilor la energie. Ritmul anual al inflației serviciilor cu excepția chiriilor - indicatorul urmărit îndeaproape de oficialii Fed - a încetinit timp de nouă luni consecutive, astfel că acest raport privind inflația ar putea să nu fie un catalizator pentru mai multe creșteri ale dobânzilor. Inflația lunară a serviciilor s-a încălzit, dar ar fi dificil ca această tendință să continue mult timp. Este clar că Fed nu și-a terminat încă treaba. Inflația persistentă - chiar și la 3 sau 4% - face ca șansele unei recesiuni în SUA să fie încă semnificative, deoarece este mai probabil ca Fed să tină ratele ridicate ale dobânzilor mai mult timp, afectând cheltuielile consumatorilor și investițiile industriei.
Când vine vorba de portofoliile lor, pentru investitorii români inflația nu mai este prima preocupare, așa cum era în luna martie a acestui an, a adăugat Maioreanu. Doar 6% dintre investitorii care au participat la sondajul eToro Retail Investor Beat sunt încă îngrijorați de inflație. Acum, pentru ultimele trei luni ale acestui an, aceștia sunt îngrijorați de starea economiei locale, urmată de starea economiei globale și de posibilitatea unei recesiuni.
Cel mai recent raport al FMI nu prevede însă o recesiune, ci o decelerare a creșterii globale de la 3,5% în 2022 la 3,0% în 2023 și 2,9% în 2024, mult sub media istorică de dinainte de pandemie (2000-19) de 3,8%. Însă această scădere se va produce într-un ritm diferit, economiile avansate urmând să încetinească la 1,5% în 2023 și la 1,4% în 2024, pe măsură ce înăsprirea politicilor monetare începe să afecteze economiile. Se preconizează că economiile de piață emergente și cele în curs de dezvoltare vor avea o scădere modestă a creșterii până la 4,0% atât în 2023, cât și în 2024.
_