Industria prelucrătoare va fi principalul beneficiar al investiţiilor străine

Construcţia de nave, avioane şi autovehicule, dar şi producţia de medicamente par a fi cele mai "apetisante" sectoare Raportul "România 2008", editat de compania britanică de cercetare

Construcţia de nave, avioane şi autovehicule, dar şi producţia de medicamente par a fi cele mai "apetisante" sectoare

Raportul "România 2008", editat de compania britanică de cercetare Oxford Business Group (OBG), identifică industria drept "beneficiarul principal" al investiţiilor străine, prin comparaţie cu agricultura, transporturile, IT&C şi alte sectoare. În timp ce în zona farmaceutică există "interese intense" ale investitorilor străini, marile oportunităţi se regăsesc şi în industria aerospaţială sau în construcţia de autoturisme. Iar în shipping s-a constatat un "boom" mondial, care va trage în sus şi producţia românească de nave.

Autorii raportului OBG descriu principalele caracteristici ale fiecărui sector din economia românească în parte, arătând care ar fi oportunităţile, dar şi constrângerile posibile pentru eventualii investitori străini. În 2008, raportul anual al OBG privind evoluţiile din România a ajuns la cea de-a patra ediţie. Consemnăm, în continuare, câteva concluzii ce se desprind din acest document, referitor la câteva dintre principalele domenii ale economiei noastre reale - industrie, transporturi, IT&C şi energie.

Transporturi: rutierii au luat faţa feroviarilor

Statisticile analizate de OBG relevă o schimbare spectaculoasă în domeniul transporturilor: din 1990 până în 2005, ponderea sectorului rutier în totalul numărului de pasageri transportaţi a crescut de la 65% la 90%, iar cea deţinută de sectorul feroviar a scăzut de la 35% la 10%. În transportul de marfă, ponderea sectorului feroviar a scăzut de la 61% la 25%, în timp ce sectorul rutier a dobândit o cotă în creştere de la 36% la 68%. Ponderea transporturilor navale (pe apă) a crescut, în aceeaşi perioadă, de la 3% la 7% din totalul mărfurilor deplasate. Interesantă este, de asemenea, şi "creşterea popularităţii de care se bucură aeroporturile regionale", remarcată de editorii OBG. Este remarcată şi dezvoltarea susţinută a parcurilor logistice, datorată în special interesului manifestat de investitorii străini pentru acest domeniu.

Industrie: cererea de nave creşte spectaculos

Pe plan mondial are loc un "boom" în domeniul transporturilor pe apă (shipping), astfel că - potrivit editorilor raportului citat - industria constructoare de nave are mari şanse de dezvoltare şi în România. De asemenea, producţia de autovehicule, dar mai ales cea de componente auto, are perspective bune. Pe de altă parte, industria aerospaţială românească se remarcă prin faptul că aici se regăsesc furnizori sau subcontractori ai celor mai importante companii multinaţionale constructoare de aeronave. În fine, la capitolul "Industrie" din raportul OBG s-a mai remarcat şi sectorul farmaceuticelor, unde există "interese intense" ale investitorilor străini. Explicaţia constă în faptul că România are o populaţie numeroasă, iar consumul de medicamente pe cap de locuitor creşte accelerat, de la an la an.

IT&C: transferul de date, noua sursă de profit

Atât companiile de telefonie mobilă, cât şi cele de telefonie fixă se concentrează tot mai mult pe transferul de date, în condiţiile în care serviciile de voce stagnează. Vedetele transferurilor de date: SMS-ul, reţelele virtuale private şi aplicaţiile pentru bănci. Per ansamblu, sectorul IT&C din România trece de la "low-cost" la creşterea valorii adăugate, dar se va confrunta cu o posibilă criză de personal calificat.

Energie: privatizările - marea oportunitate

Posibilitatea expansiunii investiţiilor străine în sectorul energetic românesc este dată de privatizările ce vor avea loc în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat. Energia hidro câştigă teren în cotele de producţie, iar în sectorul termo se constată o tendinţă de integrare pe verticală între minele de cărbune şi centralele termoelectrice. Autorii raportului OBG au elaborat şi un grafic din care reiese că extracţia de hidrocarburi din parcelele româneşti scade lent, dar constant, de la an la an.